Despre rezistență la insulină în 8 acte
Un manifest după un deceniu de căutări.
Tot ce urmează e rodul a peste zece ani de căutări.
Din experiență personală, din studiu, dar mai ales grație miilor de întâlniri 1-la-1 cu oameni din toată lumea.
L-am scris ca pe un manifest, în opt acte,
Exact cum mi-aș fi dorit să am aceste informații în 2010, când eram obez, bolnav și prediabetic.
Dacă vrei să afli mai multe despre mine, am scris un articol-CV: CLICK
Citește până la capăt, s-ar putea să te uiți cu alți ochi la analizele tale metabolice.
1. Ce este insulina și de ce contează?
Am o întrebare ciudată pentru tine. Ai papiloame pe gât?
Știi tu, chestiile alea de pe gât care apar și pe care tot zici că te duci să ți le cauterizezi.
Dacă da, e foarte probabil să ai prediabet și să nu știi. Știu cum sună, a vrăjeală de 3 lei.
Dacă ai glicemie bună și doar niște kilograme în plus probabil că te gândești că ești sănătos tun, și doar un pic grăsuț.
Așa credeam și eu în 2010, după 10 ani de alergat maratoane. Credeam că am o formă fizică bună, că am doar niște kilograme în plus.
Până când m-au refuzat la donarea de sânge și așa am descoperit că aveam prediabet și o steatoză hepatică de grad 2.
Hai să începem cu începutul.
✅ CE E DE FAPT GLICEMIA?
Simplu, glicemia este cantitatea de glucoză care circulă prin sângele tău în momentul în care faci analize.
O glicemie perfectă, dimineața, pe stomacul gol, este 80 de miligrame pe decilitru.
Sursa: CLICK
Dar valoarea asta nu spune mai nimic pentru un om normal.
Într-o zi mi-am pus o întrebare:
Ce naiba înseamnă 80 de miligrame pe decilitru mai exact?
Am vrut să aflu care este cantitatea totală de glucoză din sânge.
Știam că un adult de 70 de kilograme are în medie 5 litri de sânge. Și știi ce-am făcut?
Regula de 3 simplă, uite:
dacă ai 80 de miligrame într-un decilitru, înmulțim cu 10 și așa ajungem la 800 de miligrame într-un litru.
fiindcă avem 5 litri, înmulțim din nou cu 5, și așa ajungem la 4.000 de miligrame în 5 litri de sânge.
O glicemie de 80 mg/dl înseamnă 4 grame de glucoză în tot sângele din corpul tău.
Patru grame. Cât un cubuleț mic de zahăr. Atât circulă, în mod normal, prin cei 5 litri de sânge.
Parcă-i altceva, nu?
Ca idee, o persoană care are în mod constant dimineața glicemii de peste 125 mg pe decilitru primește diagnostic de diabet de tip 2.
Sursa: CLICK
Stai un pic. Dacă 80 mg/dl înseamnă 4 grame de glucoză în 5 litri de sânge,
Atunci a fi diabetic înseamnă să ai doar 2 grame de glucoză în plus?!
Da, cam atât. E o cantitate ridicol de mică și totuși face diferența între sănătos și bolnav.
Dar mai e o chestie interesantă.
Pe de o parte glucoza este esențială pentru viață, pe de altă parte cantitatea pentru funcționare optimă este extrem de mică. Știi de ce?
Motivul e banal.
Pentru că glucoza este o substanță lipicioasă.
Știi când tai un pepene, curge zeamă pe jos, uiți să ștergi, și a doua zi calci pe acolo și ți se lipește talpa de podea?
Exact așa se comportă glucoza în sânge. Se lipește de tot ce apucă - de colesterol, de proteine sau de hemoglobină.
✅ HBA1C
De exemplu, hemoglobina este autobuzul care transportă oxigenul prin sânge.
Cu cât stă mai mult timp glucoza prin sânge, cu atât se lipește mai mult de aceste autobuze.
Analiza care îți spune ce procent din flota ta de autobuze a fost „murdărită” de glucoză se numește HbA1c.
Sau hemoglobină glicozilată, sigur ai auzit de ea.
Vestea bună e că autobuzele de hemoglobină sunt casate la fiecare 3 luni și înlocuite cu altele noi.
Sursa: CLICK
Din acest motiv, dacă îți schimbi alimentația, în 3 luni HbA1c poate reveni la normal.
Este unul dintre indicatorii urmăriți în majoritatea studiilor de slăbire - când slăbești, se normalizează.
Sursa: CLICK
Ca să ai o idee, orice HbA1c sub 5,5% este o valoare bună.
✅ DECI FRUCTOZA E OK?
Și am și o paranteză dulce pentru tine, să nu uit.
Trebuie să știi că fructoza este de 10 ori mai lipicioasă decât glucoza.
Sursa: CLICK
Unde găsești fructoză? Fructele, spre exemplu, conțin atât glucoză cât și fructoză (și alte oze) în proporții variabile. Ca idee…
Cu cât un fruct e mai dulce, cu atât are mai multă fructoză în compoziție.
Și nu uita că jumătate din compoziția zahărului, a mierii și a siropurilor de arțar și de agave este tot fructoză.
Pe scurt, fructele sunt sănătoase, dar s-ar putea să nu fie potrivite în contextul tău până nu scapi de excesul de greutate.
Ca să conchid: după ce mănânci carbohidrați, crește cantitatea de glucoză din sânge.
Glucoza fiind lipicioasă, organismul face tot posibilul să o mute din sânge într-un loc unde poate fi depozitată în siguranță.
✅ INSULINA
Și aici intră în scenă eroul poveștii: insulina.
Insulina este un hormon, produs de niște celule numite beta, din pancreas.
Rolul ei principal e simplu: să ia glucoza din sânge și să o ducă în depozite, adică în mușchi și în ficat.
Și vreau să faci o distincție, pentru că mulți oameni confundă aici.
Glucoza este zahărul din sânge, insulina e autobuzul trimis de pancreas.
Sunt două lucruri diferite.
Poți să-ți imaginezi insulina ca pe un autobuz, iar glucoza ca pe oamenii care așteaptă în stație să fie duși acasă.
Când mănânci ceva cu carbohidrați, glucoza ajunge în sânge - se strâng oameni în stație.
Pancreasul sesizează și trimite autobuze, adică insulină, să-i transporte.
Pe măsură ce digestia se termină, stația se golește, autobuzele se retrag, și nivelul insulinei scade înapoi la normal.
Iar dacă nu sunt oameni în stație, adică n-ai mâncat de mult timp, normal că autobuzul vine doar foarte rar.
Și aici e cheia. Dacă nu ai mâncat de 12 ore, stația ar trebui să fie aproape goală. Deci și insulina din sânge ar trebui să fie mică.
De-asta analiza se face dimineața, pe stomacul gol, la exact 12 ore de la ultima masă.
Mănânci seara la opt, te programezi dimineața la opt.
Așa obții un baseline curat - o valoare corectă, la care să te poți raporta de fiecare dată.
La fel cum, pentru glicemie, o valoare foarte bună este între 70-80 mg/dL.
La fel și pentru insulina serică, o valoare superbă este între 2 și 4 µU/mL.
Acum, dacă te duci și îți faci analiza, în buletin o să vezi un interval de referință mult mai larg - undeva între 2 și 25µU/mL.
Ține minte acest interval.
Uite ce vreau să reții până aici:
O glicemie perfectă de 80 mg/dl înseamnă doar 4 grame de glucoză în 5 litri de sânge.
Insulina e autobuzul care transportă glucoza din sânge în mușchi și în ficat.
O valoare normală pentru insulină dimineața este între 2 și 4 µU/mL.
2. Ce e rezistența la insulină?
Îți aduci aminte: insulina e autobuzul care duce glucoza din sânge în mușchi și ficat.
Și dimineața, pe stomacul gol, ar trebui să vezi în analize o valoare cât mai mică - între 2 și 4 unități.
Acum stai să vezi un fenomen interesant: când te îngrași, celulele tale de grăsime se umflă.
✅ CAPACITATEA DEPOZITULUI
Și studiile arată o legătură directă, liniară:
Cu cât crește volumul celulelor de grăsime, cu atât crește și nivelul insulinei dimineața. Sursa: CLICK
Pur și simplu, un corp cu celule de grăsime mai pline cere mai multă insulină.
E ca și cum debaraua ar fi atât de plină, încât ușa nu se mai poate închide,
Și e nevoie de cineva care să stea cu umărul ca să țină ușa și să nu cadă pachetele pe hol. Asta face insulina.
Și cu cât te îngrași mai mult, cu atât pancreasul e nevoit să producă mai multă insulină, constant.
Cu cât greutatea crește, cu atât e nevoie de mai mulți oameni care să pună umărul.
Alt rol al insulinei este să țină ușile închise la depozit, ca să nu se reverse grăsimea înapoi în sânge.
Și uite cum se leagă totul.
Nu insulina mare e problema în sine, nu e o defecțiune la pancreas sau ceva.
E semnalul că depozitul tău de grăsime e plin ochi.
Practic, insulina îți spune cât spațiu mai ai liber în depozit.
Cu cât insulina e mai mare, cu atât ai mai puțin loc în celulele de grăsime de sub piele,
Și corpul e nevoit să depoziteze grăsimea în alte locuri unde n-ar trebui să fie.
Adică în cavitatea abdominală și în organe, în special în ficat.
De exemplu, dacă ai insulină mare, sigur ai ficatul gras și transaminaze mari, în special analiza numită ALAT.
Sursa: CLICK
✅ AI TRIGLICERIDE MARI?
E un alt semn că depozitul e plin și grăsimea nu are unde să se depoziteze.
Trigliceridele sunt ca bagajele rămase pe banda rulantă de la aeroport.
Stau acolo pentru că nu vine nimeni să le ia. Știi de ce? Pentru că depozitul de bagaje e plin.
Dacă ai valori mari pentru trigliceride și dacă îți faci analiza asta numită „insulina serică”
Este foarte probabil să descoperi că ai o valoare foarte mare.
Îți mai dau 2 ponturi.
✅ TRIGLICERIDE / HDL
Cu cât colesterolul bun, HDL-ul, e mai mic, cu atât insulina e mai mare. Sursa: CLICK
Cu cât trigliceridele sunt mai mari, cu atât insulina e mai mare.
Din acest motiv unul dintre cei mai ieftini indicatori pentru prevenția bolilor de inimă,
Este raportul trigliceride/HDL, care trebuie să fie sub 1.
Practic, un HDL mai mare decât trigliceridele îți garantează că nu ai rezistență la insulină.
Deci dacă vrei un profil bun lipidic, ghici ce ai de făcut? Să scazi insulina.
Dar să ne întoarcem la povestea noastră, pentru că am un exemplu extrem, ca să înțelegi cât de vitală e insulina.
✅ DESPRE DIABETUL DE TIP 1
Poate ai auzit de diabetul de tip 1, o boală autoimună în care, din greșeală, sistemul imunitar atacă pancreasul și îi distruge celulele beta.
Știi ce se întâmplă când pancreasul tău, dintr-o dată, nu mai produce niciun nanogram de insulină?
Toate ușile depozitului se deschid și grăsimea e eliberată continuu, la nesfârșit în sânge.
Fără insulină care să țină ușa închisă, slăbești necontrolat până când, în final, mori.
Asta era soarta diabeticilor de tip 1 până acum 100 de ani, când a fost sintetizată prima oară insulina.
Deci dacă vrei o soluție garantată de slăbire, poți să faci mai degrabă un pancreas sleeve.
Rogi chirurgul să-ți taie partea din pancreas cu celulele beta.
Rezultat garantat, menținere pe viață.
✅ PANCREAS LA TURAȚIE MAXIMĂ
Dar să revenim. Te îngrași și așa ajungi în situația absurdă în care,
Deși n-ai mâncat de 12 ore, insulina ta dimineața nu mai e între 2 și 4, cum ar fi normal.
Te trezești cu valori de 10, 20, 30, uneori chiar peste 50. Iată un exemplu de la un domn din comunitate.
Și asta în timp ce glicemia rămâne perfectă.
Și acum vine partea cea mai perfidă.
Ține minte cifrele de mai devreme: în buletinul de analize, intervalul de referință pentru insulină e între 2 și 25.
Deci omul nostru cu insulina 18, de exemplu, vede valoarea pe verde, în interval, și pleacă acasă liniștit.
„Am insulina bună.” - oricum și glicemia i-a ieșit foarte bună.
Habar n-are că pancreasul lui muncește de 9 ori mai mult decât ar fi normal, în fiecare clipă, ca să țină lucrurile sub control.
E ca un motor de mașină. Stai la semafor, mașina merge perfect, totul pare în regulă.
Dar dacă te-ai uita la turometru, ai vedea că motorul, în loc să toarcă liniștit la 700 de rotații pe minut, urlă la 5.000. În gol. La semafor.
Când nu îți faci insulina, e ca și cum ai merge cu mașina fără turometru și pe deasupra mai ești și surd.
Eu sunt pe trotuar și îți fac semne disperate. Tu te gândești: uite-l și pe nebunul ăla.
Faptul că ai o valoare crescută a insulinei dimineața, deși n-ai mâncat nimic de 12 ore, se numește că ai rezistență la insulină.
Acum poți să-ți dai și tu seama ce se întâmplă cu un motor turat non-stop.
Mai devreme sau mai târziu crapă.
Analiza asta îți deschide ochii și astfel tragi pe dreapta și chemi platforma să-ți ducă mașina la service.
Și acum îți răspund la întrebarea de la început, cu papiloamele alea de pe gât.
✅ PAPILOAME
Insulina nu doar transportă glucoză. E și un hormon de creștere, un fel de fertilizant pentru celule.
E normal să ai valori mari imediat după masă, dar când ai valori foarte mari ani de zile, chiar și când dormi,
Pielea produce în exces celule și așa apar papiloamele alea mici, pe gât sau la subraț.
Uite un pont bun: în timpul sarcinii crește în mod natural, temporar rezistența la insulină, din acest motiv apar și acele papiloame.
Pentru un medic bun, ele sunt un indicator foarte prețios, pentru că sunt studii noi care arată că,
Oamenii care au peste 30 de papiloame pe corp au șanse cu peste 50% mai mari decât oamenii normali să aibă prediabet, chiar dacă au glicemii foarte bune.
Sursa: CLICK
După zeci de mii de întâlniri, dacă ne vedem față în față, doar dintr-o privire pot să-ți estimez nivelul de insulină cu o precizie de 90%.
Am poreclit papiloamele de pe gât „colierul diabeticului”.
Eu 30 de ani am tot cauterizat la ele. Știi când au încetat să mai apară? După ce insulina a scăzut sub 4.
Mai am ceva bun de tot.
✅ INFLAMAȚIE
Știi ce-i mai trădează pe cei cu insulină foarte mare?
Acea roșeață la nivelul feței pe care o mai vezi doar la bețivi.
Știu că sună rău, dar asta e realitatea.
Așa arată la față acei bărbați cu burtă umflată de bere cum se spune.
Aia este inflamația adevărată, nu cea care e la modă pe instagram pe la influensări.
Dacă ai papiloame și deja acea roșeață pe față despre care vorbesc,
Vei observa valori ridicate pentru markeri de inflamație precum VSH, Fibrinogen și proteina C reactivă ultrasensibilă.
Sursa: CLICK
Uite cum arată niște analize foarte bune.
Vreau să îți arăt că popa nu doar face ceea ce predică dar are și analize bune.
Uite ce vreau să reții până aici:
Insulina mare e semnalul că depozitul tău de grăsime e plin, și îți arată cât spațiu liber a mai rămas.
O insulină crescută dimineața, pe nemâncate, se numește rezistență la insulină.
„Colierul diabeticului” - papiloamele de pe gât - e un semn vizibil al insulinei mari de ani de zile.
3. Cum măsori efortul real al pancreasului?
Insulina măsurată dimineața pe stomacul gol îți arată cât este turat motorul în repaus, la semafor.
Gândește-te logic: dacă ai motorul deja turat la 5.000 stând pe loc,
Ca să pleci de pe loc trebuie să crești turația și mai mult, nu-i așa?
✅ ANALIZĂ DE EFORT
Nu ești curios să vezi ce se întâmplă după ce mănânci doi covrigi?
Există o analiză prin care îți poți vedea în timp real efortul pancreasului.
Mai exact cât de multă insulină produce ca să elibereze glucoza din doi covrigi.
Ca idee, 2 covrigi conțin în medie 100 de grame de glucoză.
Dar stai, că vreau să-ți arăt asta, nu doar să-ți povestesc.
Am un exemplu cu patru oameni.
Toți au făcut același test: au băut 75 de grame de glucoză dizolvată în apă.
E ca și cum ai mânca doi covrigi, exact testul care se face în sarcină.
Dar în plus față de testul standard de glicemie provocată,
Li s-a măsurat și insulina în paralel de 4 ori astfel:
pe stomacul gol;
la 30 de minute după ce au băut soluția;
la 1 oră după ce au băut soluția;
la 2 ore după ce au băut soluția.
✅ PRIMUL EXEMPLU (Insulină 2 )
Pentru primul om, insulina dimineața pe stomacul gol: 2.
O valoare superbă pentru insulină, o greutate perfectă după toate standardele.
Ce ne interesează e linia verde punctată.
Ea ne arată cât de mult muncește pancreasul ca să elibereze glucoza din sânge.
Domana a băut soluția de glucoză, iar pancreasul ei abia a tresărit.
A avut un vârf mic, de 12 unități la 30 de minute și gata. Efort minim.
Observă: o creștere de 6 ori față de baseline.
Așa arată un pancreas sănătos într-un corp la greutate perfectă care nu are rezistență la insulină.
Acest rezultat arată că toate țesuturile din corp sunt foarte sensibile la efectul insulinei.
Acesta este cazul ideal, un motor care funcționează perfect.
✅ EXEMPLUL 2 - (Insulină 6)
Insulina dimineața pe stomacul gol: 6.
Doamna din acest exemplu avea 10 kg în plus față de o greutate foarte bună când am rugat-o să facă acest test.
A băut soluția de glucoză. Iată mai jos curba de efort a pancreasului.
Deja un pic mai mult. La 30 de minute, vârful urcă la 36.
Pancreasul muncește, dar încă se descurcă onorabil.
Observă din nou: o creștere de 6 ori față de baseline.
Acest rezultat arată că țesuturile din corp sunt destul de sensibile la efectul insulinei.
Nu la fel ca în cazul ideal, dar este încă bine.
✅ EXEMPLUL 3 - (Insulina 10)
Al treilea participant la studiu sunt eu.
În 2017 încă aveam insulina 10 dimineața, de 5 ori mai mare decât valoarea ideală.
În 2017 aveam și vreo 6-7 kilograme mai mult decât în prezent pe cântar,
Dar și vreo 3-4 kg mai puțin de musculatură. Deci aveam vreo 10 kg de grăsime în plus de fapt.
Am băut soluția și iată mai jos cum a reacționat pancreasul meu.
A produs un vârf de aproape 60 de unități la 30 de minute.
Adică de cinci ori mai mult decât omul perfect sănătos.
Observă din nou: o creștere de 6 ori față de baseline.
✅ EXEMPLUL 4
Ține-te bine.
O doamnă cu care am lucrat prin 2018. Avea 40 de kilograme de dat jos.
Și-a făcut analizele clasice: glicemia 89. Hemoglobina glicozilată, HbA1c, 5,1%. Practic, analize perfecte.
Dar când am văzut câtă grăsime avea în zona abdominală, am rugat-o să-și facă și insulina.
I-am zis așa: dacă nu iese peste 20, ai programul cu întâlniri 1 la 1 timp de 6 luni, cadou din partea mea.
N-avea nimic de pierdut, așa că s-a dus și a făcut analiza. Rezultatul? 25.
Adică dimineața, la 12 ore de la ultima masă, pe nemâncate, de zece ori mai mult decât ar fi normal.
Gândește-te că pancreasul ei producea, la 12 ore de la ultima masă,
De 2 ori mai multă insulină decât o persoană sănătoasă după 75 de grame de glucoză.
Zi și noapte, fără să fi mâncat nimic.
Asta arăta practic că celulele de grăsime erau umflate la maximum, nu mai aveau unde să depoziteze grăsime.
Pasul următor a fost să o rog să facă testul complet, cu soluția de glucoză.
Linia ei verde n-a mai încăput în grafic.
A urcat vertical, ca o rachetă, până la un vârf de aproape 300 de unități, de 25 de ori mai mult decât maximul unei curbe sănătoase.
Și asta se întâmpla după fiecare masă normală, unde ai și un pic de pâine, orez sau cartofi.
Pancreasul ei pompa, disperat, cantități uriașe de insulină ca să forțeze glucoza în celulele care n-o mai primeau.
Și totuși, glicemia ei era 89. HbA1c, 5,1%. Pe hârtie, sănătoasă tun.
Dar în realitate? Cu un picior în groapă.
✅ „AM ANALIZE BUNE”
Patru oameni. Același test, aceeași cantitate de glucoză, curbe de efort total diferite.
Și la toți patru, dacă te uitai doar la glicemie sau la HbA1c, păreau „sănătoși”.
Asta e o situație absurdă în care omul habar n-are ce i se întâmplă, fiindcă nimeni nu-i recomandă să-și facă insulina.
Și dacă, prin minune, și-o face, cel mai probabil iese în interval sau „doar un pic peste”.
Adevărul e că aproape nimeni nu știe să ți le interpreteze corect,
Pentru că tot sistemul de sănătate e axat momentan pe tratament, nu pe prevenție.
Și înainte să mergem mai departe, vreau să lămuresc rapid o confuzie uriașă,
Pentru că pe tema asta se spun enorm de multe prostii online.
Nu ai rezistență la insulină pentru că ai mâncat dulciuri sau pâine.
Ai rezistență la insulină pentru că te-ai îngrășat și ai depozitul de grăsime plin ochi.
Dulciurile și carbohidrații te-au ajutat să te îngrași,
Dar cauza rezistenței nu e ce ai mâncat, ci faptul că te-ai îngrășat.
Și, foarte important: săgeata merge într-o singură direcție. Întâi vin kilogramele, apoi apare rezistența la insulină. Nu invers.
Nu te-ai îngrășat pentru că aveai rezistență la insulină. Ai ajuns cu rezistență la insulină pentru că te-ai îngrășat.
Ține minte ordinea asta, pentru că o încurcă nu doar oamenii obișnuiți, ca mine și ca tine, ci și mulți specialiști.
Uite ce vreau să reții până aici:
Patru oameni, același test, aceeași glucoză, dar curbe de efort total diferite.
Toți patru păreau „sănătoși” dacă te uitai doar la glicemie sau HbA1c, singura care i-a diferențiat a fost insulina.
Nu te-ai îngrășat din cauza rezistenței la insulină; ai rezistență pentru că te-ai îngrășat.
4. La ce riscuri te expui dacă ai rezistență la insulină?
Ce se întâmplă dacă stai ani, sau zeci de ani, cu insulina cronic crescută și nu faci nimic?
Aici e partea pe care vreau s-o înțelegi bine, pentru că îți poate schimba complet viziunea despre procesul de slăbire.
Rezistența la insulină nu e doar „drumul spre diabet”.
E un mecanism care lucrează în tăcere și care stă la rădăcina majorității bolilor moderne.
De aceea insulina cronic mărită a fost numită „motorul tăcut” al bolilor cronice. În acest capitol îți dau câteva exemple.
Sursa: CLICK
Și ține minte un singur lucru, care leagă totul: insulina mare înseamnă depozit plin.
Iar când depozitul de sub piele e plin, grăsimea trebuie să se ducă undeva. Și se duce fix unde nu trebuie.
I. Când ai insulina mare, grăsimea nu mai are unde să se depoziteze și așa apare steatoza hepatică,
Această afecțiune pe care medicii o observă tot mai des,
Chiar și la oameni care nu beau o picătură de alcool dar și mai îngrijorător, mai nou și la copii.
Și când ai grăsime în ficat și depozitele pline, știi ce se mai întâmplă?
Celulele de grăsime secretă tot mai multă leptină - hormonul care, normal, îți spune „gata, m-am săturat”.
În timp, receptorii din creier devin rezistenți la efectul acestui hormon și așa ajungi la rezistență la leptină. Efectul?
II. Cu cât ai mai multe kilograme în plus, cu atât te saturi mai greu.
Sursa: CLICK
Insulina mare merge mână în mână cu un profil lipidic anormal și cu depunerile pe artere.
Și nu e o teorie nouă, încă din 1996, un studiu publicat în New England Journal of Medicine arăta că
III. Rezistența la insulină e un factor de risc independent pentru bolile de inimă.
Sursa: CLICK
Confirmarea a venit din partea a zeci de cercetări ulterioare:
Rezistența la insulină este strâns legată de o incidență mult mai mare a infarctelor și accidentelor vasculare.
Un review recent plasează incidența ei la peste jumătate din populația lumii dezvoltate.
Partea cea mai gravă? Aproape nimeni nu o testează.
Sursa: CLICK
IV. Tensiunea e primul semnal de alarmă că ești prediabetic, deși ai glicemie încă bună.
Când ai insulina mare, scade producția de oxid nitric la nivelul vaselor de sânge - un vasodilatator -
Și așa ajungi să faci tensiune, care e de fapt primul indicator că ai deja o rezistență serioasă la insulină și nici nu știi.
V. Sindromul ovarelor polichistice (PCOS)
Pentru femei, insulina mare trimite un semnal greșit către ovare.
Și așa apare sindromul ovarelor polichistice, cu cicluri neregulate și probleme de fertilitate. Sursa: CLICK
Multe femei tratează simptomele astea ani la rând, fără să știe că, la rădăcină, stă insulina.
Iar când slăbesc și insulina scade, de multe ori totul se normalizează.
Și am o paranteză importantă pentru tine aici, fiindcă lucrurile s-au schimbat chiar acum câteva zile.
PMOS este noul PCOS
Pe 12 mai 2026, sindromul ovarelor polichistice,
Pe care îl știai drept PCOS (Polycystic Ovary Syndrome),
A fost redenumit oficial Sindrom Metabolic Poliendocrin Ovarian,
Adică PMOS (Polyendocrine Metabolic Ovarian Syndrome).
Sursa: CLICK
De ce contează schimbarea asta pentru tine?
Pentru că vechiul nume era înșelător.
„Polichistic” sugera că totul se reduce la niște chisturi pe ovare,
Când de fapt, afecțiunea e una metabolică, în care insulina joacă rolul principal.
Exact ce-ți prezint în tot acest manifest.
Un efort global de 14 ani
Și nu e o decizie luată peste noapte, de un singur for.
E rezultatul unui proces global care a durat 14 ani, coordonat de Monash University,
Cu 56 de organizații medicale și de pacienți și peste 14.000 de paciente și specialiști din toată lumea, ale căror opinii au fost integrate.
Noul nume spune totul
Dacă citești cu atenție:
poliendocrin (mai mulți hormoni dereglați, în frunte cu insulina);
metabolic (rezistență la insulină, risc de diabet și boli de inimă);
și ovarian (partea de fertilitate, care rămâne).
Afecțiunea atinge peste 170 de milioane de femei, cam una din opt.
Tranziția
Tranziția la noul nume e deja în curs și se va face treptat în următorii ani,
Pe măsură ce ghidurile și clinicile din toată lumea adoptă termenul.
Dar ideea de reținut e una singură:
Chiar și medicina oficială recunoaște acum, prin însuși numele bolii,
Că la mijloc e o problemă metabolică, în care este implicată insulina.
VI. Alzheimer`s
Sunt tot mai multe dovezi că insulina cronic mare e implicată în declinul cognitiv și în boala Alzheimer,
Atât de mult încât unii cercetători numesc rezistența la insulină deja „diabetul de tip 3”.
În timp, și creierul devine rezistent la insulină.
Sursa: CLICK
Și ultima, ții minte că insulina e un hormon de creștere, același mecanism care îți crește papiloamele pe gât.
Ei bine, când e cronic mare, ea acționează ca un fertilizant și pentru celulele care n-ar trebui să crească. Adică e un factor oncogen. Din acest motiv…
VII. Obezitatea e în relație de cauzalitate cu peste 13 tipuri de cancer.
Uite un tabel drăguț dintr-un raport al Organizației Mondiale a Sănătății.
În tabel sus scrie „Causal relationship”. Adică nu e vreo asociere obscură.
Acum, nu vreau să te sperii degeaba. Nimic din toate astea nu e o condamnare. Sunt riscuri, nu certitudini.
Dar cu cât trece timpul, cu atât probabilitatea crește și riscul se apropie de o certitudine.
Vreau să rămâi cu o imagine clară: când vezi o insulină mare pe analize, nu te uiți doar la „un risc de diabet”.
Trebuie să știi că rezistența la insulină e ca picătura chinezească.
Îți erodează sănătatea fără să-ți dai seama, organ cu organ, sistem cu sistem.
Merită toată atenția ta, pentru că, în general, oamenii nu mor de diabet.
Mor de complicațiile lui și de toate bolile pe care insulina mare le hrănește în tăcere, ani de zile, înainte să apară.
Dacă vrei să afli mai multe despre efectul rezistenței la insulină în corpul uman,
Îți recomand cartea lui Benjamin Bikman - Why We Get Sick.
Dar ține minte: explicațiile din carte sunt bune, dar soluția nu, pentru că merge pe o alimentație keto - high fat.
Și acum partea bună, pe care o vei vedea limpede în actele următoare:
Toate aceste boli au același punct de plecare.
Insulina mare = depozitul plin.
Iar dacă au același punct de plecare, s-ar putea să aibă o soluție comună. Citește mai departe.
Uite ce vreau să reții până aici:
Rezistența la insulină e un factor comun din spatele ficatului gras, al bolilor de inimă, al ovarelor polichistice, al declinului cognitiv și al multor tipuri de cancer.
E un hormon de creștere: cronic mare, hrănește și ce n-ar trebui să crească.
Toate aceste riscuri pleacă din același loc și deci au aceeași soluție.
5. De ce nu urmăresc indicele HOMA?
✅ INSULINA
Hai să ne întoarcem la pancreasul care muncește la turație maximă, an după an.
Insulina e produsă de celulele beta din pancreas.
Iar aceste celule, ținute să muncească la capacitate maximă zeci de ani la rând,
Încep, încet-încet, să se epuizeze și în final să moară.
Procesul durează zeci de ani. Și în tot acest timp, fii atent(ă), glicemia ta rămâne perfectă.
Pancreasul, chiar dacă rămâne cu tot mai puține celule, se chinuie eroic să țină glucoza la 80.
Și chiar reușește. Până într-o zi când nu mai poate.
Din acel moment pancreasul e depășit:
Nu mai poate trimite suficiente autobuze, vin în stație din ce în ce mai pline, și oamenii stau și așteaptă.
Adică glicemiile încep, încet-încet, să crească, să fie constant mai mari.
Prin urmare, crește și procentul de hemoglobină glicozilată.
✅ HBA1C
E normal: glucoza stă mai mult în sânge, pentru că pancreasul nu mai produce suficientă insulină, și atunci are mai mult timp să se lipească de hemoglobină.
Practic, dacă am o listă de analize în față, primul indicator la care mă uit e HbA1c.
Dacă procentul e sub 5,5%, răsuflu ușurat.
Dacă e mai mare, de exemplu: 5,6% - 5,7% - 5,8%
Cu fiecare valoare mai mare înseamnă că acel pancreas are din ce în ce mai puține celule beta funcționale.
Ca idee, diagnosticul complet de diabet îl primești când ai glicemii peste 125 mg/dl și HbA1c mai mare sau egală cu 6,5%.
Sursa: CLICK
Dar de ce să aștepți să crească peste 6% când poți să intervii de la primul semnal de alarmă?
Se estimează că, în momentul în care un om primește diagnosticul de diabet,
Pancreasul lui mai are doar jumătate din celulele beta funcționale. Jumătate.
Sursa: CLICK
✅ „AUTORITĂȚILE AU FOST SURPRINSE”
Iar pancreasul, spre deosebire de ficat, nu se regenerează.
Celulele acelea, odată moarte, nimic nu le mai poate aduce înapoi.
Înțelegi acum de ce diabetul te lovește aparent „din senin”?
Nu e din senin deloc.
E o tragedie scrisă pe parcursul a zeci de ani, în care singurul semnal de avertizare - insulina mare - nu apare nicăieri în analizele obișnuite.
E ca și cum ai conduce o mașină la care s-a stricat ceva grav la motor, dar n-ai niciun martor aprins în bord.
Mergi liniștit, până când, într-o zi, rămâi în câmp.
Asta e o baterie de analize fără insulina serică: un bord fără martorul cel mai important.
Și uite ce ar trebui să-ți rămână de aici: rezistența la insulină, nedepistată la timp, este cauza directă a diabetului de tip 2.
Dar dacă ai înțeles mesajul meu, poți s-o vezi venind cu 10, 15, chiar 20 de ani înainte,
Și să faci prevenție ca un adevărat profesionist, în loc să afli ultimul...
✅ KRAFT: JOSEPH, NU CIOCOLATA
Și ca să fie clar că nu e o teorie de-a mea, de inginer:
Omul care a documentat toate astea se numește Joseph Kraft.
Și uite ceva care leagă totul. ții minte cele patru exemple pe care ți le-am arătat?
Tiparele alea se numesc chiar „tiparele Kraft”. El le-a descoperit.
Pentru că el a inventat testul ăsta, cu insulina măsurată pe cinci ore, exact testul pe care l-ai văzut.
Joseph Kraft e un medic patolog american care, între 1972 și 1988,
A făcut peste 14.000 de astfel de teste, care au măsurat în paralel glicemia și insulina. Concluzia lui?
Aproape trei sferturi dintre oamenii cu glicemie perfectă aveau, de fapt, insulina crescută anormal. Erau pe drumul spre diabet, fără să știe.
A scris și o carte despre asta, în 2008. Deci nu vorbim de o descoperire de ultimă oră.
Vorbim de ceva documentat de peste patruzeci de ani, pe care sistemul pur și simplu îl ignoră.
Uite referințe la testul de rezistență la insulină cu glicemie provocată în care se măsoară și insulina,
Într-o carte oarecare găsită în biblioteca părinților, e din 1985, nu de ieri.
✅ INDICELE HOMA
Și mai e ceva ce vreau să-ți spun, ca să fim cinstiți unul cu altul.
Poate ai auzit de un indicator numit indicele HOMA,
Sau poate chiar îl ai deja pe undeva prin analize, fără să-i fi dat atenție.
Indicele HOMA de fapt e un număr care-ți spune cât de mare e rezistența la insulină.
Formula de calcul este banală: înmulțești glicemia cu insulina și împarți totul la 405.
Cu cât numărul rezultat e mai mare, cu atât rezistența la insulină e mai mare.
Cu cât numărul e mai mic, cu atât e mai bine.
Ca idee, o valoare bună pentru indicele Homa este sub 1.
Hai să facem un experiment.
Uite ce îți propun acum.
Hai să aplicăm formula pentru o glicemie bună de 85 și o insulină de 18 „pe verde” din buletin, să vedem ce iese.
Deci înmulțim o glicemie normală de 85 cu insulină 18 și impărțim totul la 405.
Rezultatul? Indice HOMA: 3,7
Adică de peste 3 ori mai mult decât valoarea optimă, deja în zona de rezistență la insulină severă.
Și asta cu glicemie pe verde și insulină pe verde.
Hai să facem alt experiment.
Facem acum calculul cu o insulină de maximum 4, cât cred eu că ar fi bună.
Deci înmulțim o glicemie normală de 85 cu insulină 4 și impărțim totul la 405.
Rezultatul? Un indice HOMA de 0,84.
Adică sub 1, adică în zona optimă. Uite ce voiam să îți demonstrez cu acest exemplu.
Ca să ai un indice HOMA bun, pe lângă glicemia bună, ai nevoie de insulina sub 4.
Exact ce-ți spun eu de la început.
De ce nu urmăresc indicele HOMA
Deci indicele HOMA e un indicator bun, care îți arată problema reală.
Dar are o slăbiciune: poate varia mult din cauza glicemiei.
Iar glicemia sare de la o zi la alta, în funcție de stres, de oboseală sau de diverse medicamente.
Poate fi 82 azi și 95 mâine, fără să se fi schimbat ceva real în corpul tău.
Și dacă glicemia crește, automat crește și HOMA odată cu ea.
De aceea eu mă uit direct la sursă: la insulina serică.
E semnalul cel mai curat, cel mai stabil și cel mai timpuriu pe care îl ai.
Am vrut să menționez indicele HOMA doar ca să-l recunoști când îl vezi pe vreun buletin de analize.
Dar steaua nordului pentru noi, e insulina serică.
Și acum, după toate poveștile astea, probabil te gândești că urmează o soluție scumpă, complexă și dureroasă.
Dar e exact pe dos. Soluția e simplă, ușor de pus în practică și, mai important, e gratis.
Uite ce vreau să reții până aici:
Insulina mare ani de-a rândul epuizează celulele beta; la diagnostic, jumătate sunt deja moarte și nu se mai refac.
Diabetul „pornește” în liniște cu 20 de ani înainte și apare „din senin” la 50 — dar tu îl poți vedea venind, prin insulina serică.
Indicele HOMA e bun, dar depinde de glicemie, care variază mult, de aceea urmărim direct insulina serică.
6. Excepțiile: gras, frumos, sănătos & TOFI
Acum că ai înțeles tot mecanismul, cu depozitul, motorul turat, riscurile tăcute,
Vreau să îți arăt și excepțiile. Pentru că povestea cu „te îngrași, deci ai insulina mare” are două excepții.
Și prefer să le afli de la mine, nu de la altcineva care să creadă că ți-am ascuns ceva.
✅ PRIMA EXCEPȚIE
Probabil cunoști pe cineva cu 40-50 de kilograme în plus care are, totuși, analize impecabile.
Insulină mică, colesterol mic, transaminaze mici, totul curat ca lacrima. Există, e adevărat.
Cam 20% dintre obezi sunt, metabolic, sănătoși pentru că, la comandă, corpul lor poate construi celule noi de grăsime.
Sursa: CLICK
Hai să-ți explic. Majoritatea dintre noi construim celule de grăsime până în adolescență, apoi rămânem cu un număr fix toată viața.
Sursa: CLICK
Când ne îngrășăm, nu facem celule noi, le umflăm pe cele pe care le avem.
Iar când o celulă ajunge umflată la maximum, devine inflamată, bolnavă, corpul începe să depoziteze grăsimea acolo unde nu-i e locul:
În cavitatea abdominală, în jurul organelor, dar și în ficat, în pancreas și în mușchi.
Dar acea minoritate norocoasă, în mare parte din motive genetice, păstrează capacitatea de a fabrica celule noi, mici și sănătoase.
În loc să umfle zece baloane până plesnesc, fac o sută de baloane mici.
Aceeași grăsime, dar „bine ambalată”, care nu se revarsă în organe.
Din acest motiv au insulina mică, deși cântarul arată mult. Practic, au un depozit mult mai mare.
✅ PRO TIP LADIES
Îți dau un pont. Să zicem că ai două femei, aceeași vârstă, aceeași înălțime, 30 de kilograme în plus fiecare.
Una e prediabetică și cel mai probabil nu știe, iar cealaltă e sănătoasă tun. Știi cum îți dai seama?
Forma de pară, adică foarte puțină grăsime în partea de sus a corpului, înseamnă de obicei analize foarte bune.
Dar forma de măr, adică picioare subțiri dar multă grăsime în zona centrală,
Înseamnă insulină mare, rezistență severă și, de cele mai multe ori, prediabet sau chiar diabet nediagnosticat.
Sursa: CLICK
✅ PRO TIP GENTS
Și la bărbați există ceva similar.
Bărbații cu colac de grăsime care se revarsă peste curea sunt modelul gras-frumos-sănătos, cu analize bune.
Pe de altă parte, bărbații care au doar acea burtă de bere tare, umflată în față, au analize absolut oribile.
În 13 ani de activitate am avut zeci de mii de întâlniri.
La un moment dat am făcut sesiuni 1:3, adică întâlniri 1 la 1, dar cu 3 persoane deodată.
Au fost de departe cel mai mare succes, atât pentru participanți, cât și pentru mine.
Pentru că veneau cu analize și vedeau cu ochii lor diferențele metabolice și la colegii de grupă, nu doar la ei.
✅ A DOUA EXCEPȚIE
Dar stai, că mai e o excepție. Nu scăpăm de clopotul lui Gauss nici aici.
Există oameni cu greutate perfect normală dar cu analize oribile.
Dacă îi vezi pe stradă și zici „ăsta n-are nicio problemă”.
Și totuși au insulina uriașă, trigliceridele foarte mari, ficatul gras și analize dezastru.
Unii știu, dar nimeni nu le explică din ce cauză.
E reversul perfect al primei excepții.
Pentru că ăștia sunt oameni care construiesc puține celule de grăsime, au un depozit foarte mic.
Și, neavând unde să depoziteze surplusul sub piele, acolo unde grăsimea e relativ inofensivă,
Îl trimit direct înăuntru: în jurul organelor, în ficat, în pancreas.
Doi oameni de aceeași vârstă, înălțime și greutate pot avea unul o jumătate de litru de grăsime între organe, iar celălalt aproape șase litri.
De 10 ori mai mult, deși au același indice de masă corporală.
Sursa: CLICK
Sunt slabi pe dinafară, dar grași pe dinăuntru.
În engleză li se spune chiar așa: „Thin on the Outside, Fat on the Inside” - adică TOFI.
Iar partea cea mai nasoală? Majoritatea habar n-au.
Iar pentru că sunt slabi, nu fac sport și nu se duc la medic.
Cunoști genul: „Sunt slabă, de ce să fac sport? Sportul e pentru grași.”
Și omul trăiește douăzeci de ani cu o bombă metabolică în el, fără s-o vadă nimeni.
Și uite cum cele două excepții, puse cap la cap, îți spun de fapt același lucru. Un om gras poate fi sănătos. Un om slab poate fi bolnav.
Cântarul minte. Oglinda poate minte. Indicele de masă corporală sigur minte.
Dar singura care nu minte niciodată e insulina serică.
Uite ce vreau să reții până aici:
Cam 20% dintre obezi sunt metabolic sănătoși pentru că își fac celule noi de grăsime, îți pot mări depozitul. E un noroc genetic rar, nu o strategie.
Există și reversul, TOFI: oameni slabi pe dinafară, grași pe dinăuntru, cu depozit mic, insulină uriașă și trigliceride mari.
Cântarul, oglinda și indicele de masă corporală pot minți. Singura care nu minte e insulina serică.
7. Vestea bună: soluția e gratis.
Hai să recapitulăm unde am ajuns.
Ți-am arătat că poți avea glicemia perfectă și, în spatele ei, un pancreas care produce multă insulină - poate fără să știi.
Ți-am arătat riscurile tăcute. Cum se epuizează, în tăcere, celulele beta.
Și cele două excepții care păcălesc pe toată lumea.
În final ți-am dezvăluit cea mai mare revelație pe care am avut-o acum 10 ani:
Martorul din bord care lipsea - insulina serică.
✅ SOLUȚIA
Acum vine partea pe care o aștepți. Ce faci concret?
Și aici am o veste care s-ar putea să te surprindă:
După tot tabloul ăsta dramatic, soluția e ridicol de simplă.
Nu costă nimic. Nu ai nevoie de pastile, de suplimente minune sau de vreun aparat scump.
Tot ce ai de făcut este să slăbești. Atât.
Pe măsură ce slăbești, celulele de grăsime se micșorează, depozitul se golește,
Și treptat pancreasul revine la o producție normală de insulină.
Adică rezistența la insulină dispare odată cu kilogramele.
Vestea extraordinară e că e un proces complet reversibil.
Sursa: CLICK
✅ SOLUȚIA MINUNE
Și acum atenție, pentru că urmează ceva important.
Probabil te aștepți să-ți spun că alimentația propusă de noi e soluția minune.
Dar studiile arată că nu contează ce dietă ții:
keto, high carb, carnivoră, vegetariană, cu intermittent fasting, dieta Rina-balerina, cu shake-uri Herbalife sau cu injecții GLP-1.
Toate funcționează, pentru că toate au, în fond, același mecanism.
Te fac să mănânci mai puține calorii decât consumi. Iar asta te ajută să slăbești.
Iar dacă slăbești, scade și insulina.
Sursa: CLICK
✅ MITURI
Și aici demontez ultimul mit, pentru că sigur ai văzut pe internet influenceri care spun:
„Degeaba ții dietă, nu slăbești pentru că ai rezistență la insulină.”
E complet fals. Nu există nicio dovadă clinică pentru asta.
Din contră, slăbești dacă mănânci mai puține calorii, indiferent dacă ai sau nu rezistență la insulină.
Rezistența nu e un lacăt care te ține captiv cu kilogramele. E o consecință a lor și dispare odată cu ele.
Misiunea ta e să găsești metoda care ți se potrivește ție cel mai bine și pe care s-o poți ține toată viața.
Adică acele constrângeri cu care suferi cât mai puțin posibil.
✅ DOVADA CHIRURGICALĂ
Vrei o dovadă supremă că nu metoda contează?
Gândește-te la operația de micșorare a stomacului, marketată ca „operația care vindecă diabetul”.
Și chiar funcționează - omul slăbește brusc, insulina scade, analizele se normalizează.
Dar nu faptul că a tăiat un organ sănătos a făcut minunea, ci faptul că a slăbit.
Sursa: CLICK
Și, ca să fie clar, nici asta nu „vindecă” diabetul. Dacă celulele beta sunt deja distruse, ele nu mai revin.
✅ ECHILIBRUL FRAGIL
Ține minte: slăbirea îți corectează analizele, dar mecanismul din spate rămâne fragil.
Dacă te îngrași la loc, analizele revin de unde au plecat.
Asta înseamnă două lucruri:
slăbirea e importantă, pentru că îți optimizează analizele,
dar, odată ce ai ajuns acolo, menținerea pe viață devine crucială.
Ceea ce vreau să te ajut să înțelegi e că nu există:
„Slăbesc și gata, apoi mă întorc la ce făceam înainte”.
Perioada de slăbire e doar antrenamentul în care afli ce metodă de restricție calorică ți se potrivește.
Iar menținerea e perioada în care păstrezi (și rafinezi) pe viață sistemul construit în timpul slăbirii.
✅ MANAGEMENT
Adică ceea ce construim împreună e un management al greutății pentru tot restul vieții, nu doar pentru 3 luni.
Oricum te cântărești aproape zilnic, oricum îți faci analizele anual,
Doar că acum știi mai bine la ce să te uiți și cum să reacționezi.
Adică sper că citești acest newsletter ca să înveți cum să faci prevenție la modul profesionist.
Înveți cum să citești o listă de analize, astfel încât atunci când te duci la medic să ai deja lecțiile învățate.
O să vezi că după ce slăbești zeci de kilograme, vor exista mereu mici variații de greutate care trebuie gestionate (vacante, Paști, Crăciun s.a.).
E firesc: după ce ai construit o casă, îți dai seama că mereu vei avea câte ceva de reparat, altfel totul se degradează încet.
Sănătatea e la fel: o închiriezi, dar n-o deții niciodată definitiv.
Trebuie să o prețuniești și să muncești constant la ea.
Uite ce vreau să reții până aici:
Soluția pentru rezistența la insulină e una singură și e gratis: slăbește. Nu contează ce dietă alegi, contează deficitul caloric și o metodă pe care s-o poți ține toată viața.
Nimeni nu e „blocat” de rezistența la insulină - slăbești cu orice metodă care te ține în deficit caloric.
Slăbirea îți corectează analizele, dar menținerea pe viață e crucială - pentru că celulele beta distruse nu se mai refac.
Urmează actul final.
8. Semaforul tău metabolic
Ți-am arătat că e nevoie doar să slăbești ca să scapi de rezistența la insulină.
Dar până unde? Cât de jos trebuie să ajungi?
Aici e partea cea mai eliberatoare din tot acest demers.
✅ EXEMPLUL MEU PERSONAL
Am slăbit în 2010 de la 115 la 85 de kilograme și de atunci greutatea mea s-a stabilizat pe la 88 de kilograme.
În 16 ani de menținere am avut zeci de variații de greutate între 85 și 95 de kilograme.
Cel mai mare derapaj l-am avut în 2018 când am ajuns la aproape 100 de kilograme.
Poza este din 2018, pe scena Teatrului Național din București. Am fost invitat ca speaker de către Fundația Regală Margareta a României,
În cadrul conferinței „Bune practici pentru o bătrânețe frumoasă” - CLICK
Știi ce am făcut bine în toată perioada asta?
Mi-am făcut zeci de baterii de analize la toate greutățile posibile, de la 85 la 98 de kilograme.
Am observat 2 lucruri:
Cu cât greutatea era mai mare, cu atât și insulina (și indicele HOMA) erau mai mari.
Cu cât greutatea era mai mică, cu atât și insulina și indicele Homa erau mai mici.
✅ CEA MAI PREȚIOASĂ LECȚIE
Uite cum a scăzut insulina mea, în paralel cu greutatea.
La aproape 100 de kilograme aveam insulina 16.
Pe măsură ce am slăbit, a scăzut și insulina constant. Acum, la 85 de kilograme, am insulina 2.
E o linie aproape dreaptă. Cu cât scădeau kilogramele, cu atât scădea și insulina.
Exact ce ți-am spus la început: insulina urmează volumul depozitului de grăsime.
Așa am descoperit care este greutatea la care sunt metabolic sănătos, peste care nu ar trebui să trec.
✅ REVERSUL
Și reversul e adevărat: imediat ce mă îngraș un pic crește și insulina.
Și mai ții minte când îți spuneam, la început, că greutatea ideală pentru un bărbat de 1,85 m e undeva la maximum 85 de kilograme?
Ei bine, iată cum se leagă totul ca o simfonie: la exact greutatea de 85 kg, insulina mea e 2.
Nu e o coincidență - toate piesele se potrivesc, pentru că măsoară, de fapt, același lucru, dar din unghiuri diferite.
✅ SEMAFORUL METABOLIC
Și asta e harta ta personală, ceea ce eu numesc semaforul metabolic.
Pentru că uite ce aș vrea să înțelegi din graficul de mai sus.
Nu trebuie să arăți ca în reviste ca să fii sănătos.
Nu există o singură greutate „corectă”, impusă de cineva din afară.
Ideea este să descoperi, prin analize, care e greutatea maximă la care ești metabolic sănătos.
Adică la care ai insulina maximum 4 unități dimineața,
Ceea ce-ți dă un indice HOMA sub 1, care te încadrează în categoria de metabolic sănătos.
Stai un pic cu ideea asta, pentru că e importantă.
✅ ELIBERARE
Adevărul este că sănătatea metabolică o obții la o greutate normală, nu la o siluetă de model.
Adică nu trebuie să ai pătrățele ca să fii 100% sănătos.
Insulina îți spune exact pragul de la care kilogramele devin un risc pentru sănătate. O urmărești pe măsură ce slăbești.
Și când ai ajuns în zona adevărată de verde, între 2 și 4, și te simți bine în corpul tău, poți să te oprești.
Fără să arăți perfect pe plajă, fără să-ți fie rușine că poate mai ai câteva kilograme în plus, fără să te compari cu nimeni.
Asta e eliberarea: nu alergi după un ideal din reviste.
Primul obiectiv e să ai o greutate la care știi că ești sănătos și nu te expui la riscuri.
Apoi, dacă vrei, ai timp toată viața să alergi după himera corpului din reviste.
✅ REVELAȚIA
Pentru mine, a fost o revelație să aflu despre insulină.
Mi-a luat un deceniu să înțeleg toate mecanismele din spate, cum poate fi optimizată și care sunt excepțiile.
Dar mi-a oferit cel mai bun indicator posibil, unul care îmi fixează ținta ca un tanc cu giroscop, indiferent cât se zgâlțâie drumul.
Deci tot acest proces, de fapt, e despre a afla cât ai insulina,
Și a-ți construi un sistem care să te ajute să slăbești și apoi să te menții pe viață,
Totul într-o manieră cât mai simplă, mai plăcută și cu costuri cât mai mici.
Eu, de exemplu, am descoperit pentru mine că greutatea maximă la care insulina rămâne sub 4 e la 90 de kilograme.
Deci pot să mă joc în intervalul 85-90 de kilograme.
✅ SOLUȚIA
Acum hai să trecem la soluție.
Există 3 pârghii cu care vei rezolva problema.
Ponderea cea mai mare pentru slăbire vine din ce pui în farfurie.
1. Mâncare densă nutritiv, cu volum mare, în calorii puține, care te satură, fără junk food.
2. Somnul are și el o pondere mare, pentru că dacă nu dormi suficient ai pofte nebune de dulce, apetit nestăvilit și ți-e foame din 3 în 3 ore.
Practic, somnul e Ozempic natural, ingredientul magic care face ca tot restul să meargă ca un ceas elvețian.
Sursa: CLICK
3. Mișcarea e și ea foarte importantă: 90% din rezultate vin din mersul pe jos, iar restul din câteva exerciții simple pe care le poți face acasă cu gantere.
Sursa: CLICK
✅ CIRCUMFERINȚA LA BURIC
Și mai e ceva. Ții minte că te rugam să-ți măsori circumferința la buric?
Știi de ce e extrem de importantă măsurătoarea asta?
Pentru că atunci când circumferința la buric e maximum jumătate din înălțime, aproape sigur ai și insulina în interval normal.
E cel mai ieftin test metabolic din lume. Sursa: CLICK
Mesajul cu care vreau să rămâi e următorul: toată povestea asta sumbră are o ieșire luminoasă.
Dacă ai un minim de cunoștințe, poți face prevenție gratis.
Adică nu trebuie să fii înstărit, să ai facultate sau un IQ de geniu.
Trebuie doar să-ți pese un pic și să faci lucrurile simple pe care le învățăm împreună aici.
Fă-ți analizele, cere insulina serică, nu doar glicemia. Du-te la medic cu lecția învățată și cu analizele la tine.
Și nu uita: medicul e acolo să te trateze când apare problema,
Dar prevenția rămâne treaba ta. Acum știi exact ce ai de făcut.
Uite ce vreau să reții din tot acest manifest:
Nu trebuie să arăți ca în reviste ca să fii sănătos tun. Insulina îți arată greutatea maximă la care ești încă sănătos.
Insulina urmează greutatea ca o linie dreaptă: pe măsură ce slăbești, scade și nivelul insulinei.
Prevenția e gratis și stă în mâinile tale: fă-ți analizele, cere insulina serică, și acționează.
Dacă ți-a plăcut și vrei mai mult, ai 3 opțiuni:
Cu un abonament de 113 euro / an, în septembrie te poți înscrie în programul oficial: CLICK
Cu un abonament de 39 de lei pe lună (1 kg de cireșe), poți începe chiar acum cu ghidul oficial Body Engineering: CLICK
Sau 100% gratuit, te așteaptă peste 750 de articole să le descoperi. Cuprins cu cele mai importante aici: CLICK. Arhiva completă aici: CLICK
Dacă ți-a plăcut, apasă mai jos pe ❤️ și pe butonul de share, iar dacă ai nelămuriri, scrie în comentarii.
Articolul ăsta e de citit zilnic, până îl știi ca pe lecția care te salvează de la corijență! Doar că ăsta îți salvează viața!
Extraordinar de bine explicat fenomenul!