Totul despre colesterol II

Astăzi vei afla despre modalitățile prin care poți controla nivelul de colesterol LDL din sânge și cum poți reduce la maximum numărul lipoproteinelor de dimensiuni mici - Apo(b).

Ca să poți înțelege mai bine întreaga dinamică te voi ruga să studiezi imaginea de mai jos pe care o găsești și în articolul de ieri: CLICK

Dacă ți-a plăcut ce ai aflat ieri despre colesterol poți da sfoară în țară.

Sunt multe persoane care se confruntă cu problema colesterolului mărit și nu știu de unde să o apuce pentru că nu reușesc să înțeleagă de fapt fenomenul.

✅  PREA MULȚI CARBOHIDRAȚI

Energia provenită din exterior sub formă de carbohidrați (zahăr, cereale, pâine, covrigi, paste, etc.) poate ajunge direct către celule sau într-un mic rezervor din ficat sub formă de glicogen.

În cazul în care celulele nu au nevoie de energie, dar și rezervorul de glicogen este plin, adică atunci când ești sedentar și nu te miști, energia trebuie stocată undeva.

Cel mai mare rezervor de energie din corp este cel de grăsime (de sub piele sau din abdomen).

Deci ficatul se apucă și convertește carbohidrații în exces în grăsime sub forma trigliceridelor, o încarcă în tiruri (lipoproteinele VLDL) și o transportă către rezerve.

Vezi săgeata roșie din diagrama de mai sus?

Cu cât este mai multă energie în exces provenită din carbohidrați cu atât este nevoie de mai multe tiruri (VLDL) pentru a o transporta.

Dacă îți aduci aminte din articolele precedente îți spuneam că lipoproteinele VLDL au o durată scurtă de viață, aproximativ 4-6 ore.

Dintr-un motiv sau altul, tirurile care transportă energia către rezervoare nu pot funcționa mai mult de atât.

Partea interesantă este că sunt reciclate și transformate în autobuze de tranzit între orașe, adică în lipoproteine IDL, care și ele au o durată scurtă de viață de câteva ore.

Autobuzele de tranzit sunt și ele reciclate și transformate în mijloace de transport în comun, adică lipoproteine LDL care pot avea o durată de viață medie de 3-4 zile.

Toată această triadă de mijloace de transport (VLDL, IDL și LDL) ne interesează în mod deosebit pentru că ele sunt cele care au efect aterogen (se lipesc de artere).

Să revenim deci la ideea inițială.

Ai o alimentație low carb/keto și nu te miști prea mult sau te miști mult și poți folosi și carbohidrați în alimentație și ești bine corect?

Cu cât te miști mai mult cu atât îți permiți mai mulți carbohidrați.

✅  FASTING

Doar că mai există un scenariu. Ce se întâmplă când nu mai vin resurse din exterior? Dacă vorbim de Coreea de Nord și sursele de energie ar trebui să fie doar din interior?

Adică ce se întâmplă atunci când facem fasting, când nu mâncăm spre exemplu pentru o perioadă mai lungă de timp (peste 24 de ore)?

Pai corpul ar trebui să ia energia din rezerve, stocată sub formă de grăsime (trigliceride), și să o transporte către celule nu-i așa?

Exact asta se și întâmplă. Trigliceridele sunt descompuse în acizi grași, aceștia ajung în ficat, iar de aici ficatul îi reasamblează sub formă de trigliceride și îi transporta tot cu tirurile VLDL către celule.

În momentul în care nu mai există carbohidrați în alimentație, sau sunt în cantitate foarte mică, celulele din corp se adaptează și încep să utilizeze mai mult ca sursă de energie trigliceridele (acizii grași), în locul glucozei.

Drept urmare dinamica jocului se modifică. Din ce în ce mai multe tiruri VLDL sunt necesare pentru a transporta mai rapid trigliceride către celule și implicit și numărul de lipoproteine LDL în care cele VLDL se vor transforma după ce își vor fi încheiat misiunea.

Deci și dacă nu mănânci nimic nivelul de lipoproteine mici (VLDL, IDL și LDL) din sânge poate crește.

✅  SLĂBIRE

Da, dacă ești la dietă și slăbești foarte agresiv corpul va trebui să folosească din ce în ce mai multă grăsime ca sursă de energie (chiar dacă e din rezerva proprie) și să crească numărul de mijloace de transport, adică lipoproteine mici.

De aceea nu ar trebui să te mire faptul că temporar vei avea un nivel crescut de LDL în analize în timpul ”dietei”.

Cu cât dieta este mai restrictivă cu atât și nivelul de LDL va crește mai mult. Nu uita că pentru transport este nevoie de tiruri (VLDL), dar tirurile tot timpul vor fi reciclate in IDL și apoi LDL.

Prin planul alimentar pe care noi îl propunem în cadrul programului Weightless nu vei experimenta această situație.

Restricția calorică pe care o vei face, urmând planul nostru alimentar, va fi suficient de mare cât să vezi progres pe cântar, dar suficient de mică astfel încât impactul să nu fie mare nici la capitolul de risc cardiovascular.

Și oricum, formarea plăcilor de aterom are loc în zeci de ani, nu în câteva luni de dietă.

Cel mai periculos scenariu din această perspectivă este acela în care slăbești foarte agresiv ca apoi să pui toate kilogramele la loc ani și ani la rând.

Cu alte cuvinte cu cât faci yo-yo o perioadă mai mare de timp cu atât îți crești riscurile de a dezvolta plăci de aterom pentru că păstrezi valori mari de lipoproteine mici în circulație.

✅  E DIETA KETO CE TREBUIE?

Și ca să ne întoarcem și la dieta keto din păcate am o veste proastă.

Nu există nicio garanție că printr-o dietă keto sau low carb poți să reduci numărul lipoproteinelor mici.

Există câteva mecanisme separate prin care nivelul de LDL cel puțin poate rămâne ridicat și chiar poate crește în timpul unei alimentații low carb.

Dacă îți aduci aminte aceste lipoproteine cu dimensiune mică nu transportă doar energie, ci și colesterol.

✅  GRĂSIMI TRANS

În cazul consumului de grăsime trans (fast food, prăjeli, margarină, etc.) numărul de tiruri VLDL este automat crescut pentru că întregul mecanism de transport este un pic dat peste cap.

Grăsimile trans nu pot fi transportate la fel ca celelalte grăsimi.

Un tir VLDL poate fi umplut doar la maxim un sfert din capacitate cu un astfel de combustibil, drept urmare e nevoie de mai multe tiruri.

Situația este cu atât mai dezastruoasă în momentul în care se combină grăsimi trans cu o cantitate prea mare de carbohidrați.

French fries anyone?

✅  GRĂSIME SATURATĂ

Grăsimea saturată provenită în special din brânzeturi sau lactate, carne roșie (porc, vită, oaie), dar și din surse vegetale cum este uleiul de cocos are un alt mecanism de acțiune asupra numărului de lipoproteine și este relaționată cu nivelul de colesterol necesar pentru a fi transportat.

Cu cât aduci mai multă grăsime saturată în sistem cu atât celulele ficatului vor solicita din ce în ce mai puțin colesterol.

În consecință receptorii LDL din aceste celule (porțile de acces pentru tiruri) vor deveni mai puțini (la ce rost atâtea uși dacă nu există trafic corect?), iar cantitatea de LDL din sânge va rămâne ridicată.¹

E ca și cum la fabrică s-au închis toate porțile de acces cu excepția uneia singure și autobuze întregi cu angajații din fabrică așteaptă să intre în stația din interior.

Pur și simplu directorul fabricii a vrut să dea afară mai mult de jumătate din personal, dar oamenii au continuat să vină la muncă.

Grăsime saturată mare -> cererea de colesterol din ficat mică -> mai puțini receptori LDL (porți de acces) -> mai puțin LDL din circulație ajunge la celule (se face coadă) -> mai mult LDL rămâne în circulație (sânge)

Efectul invers este valabil.

Cu cât aduci mai puțină grăsime saturată în sistem cu atât celulele ficatului vor solicita mai mult colesterol.

Receptorii LDL se vor înmulți (mai multe porți de acces vor fi deschise), iar cantitatea de LDL din sânge va scădea.

Adică directorul fabricii și-a dat seama că nu poate face față volumului de muncă cu atât de puțini angajați și le-a permis din nou să vină la treabă.

Din ce în ce mai multe autobuze vor intra în fabrică (celule) în loc să stea la coadă pe șoseaua care face legătura cu intrarea în uzină (sânge).

Grăsime saturată mică -> cererea de colesterol din ficat mare -> mai mulți receptori LDL (porți de acces) -> mai mult LDL din circulație ajunge la celule (se eliberează șoseaua) -> mai puțin LDL în circulație (sânge)

✅  GRĂSIMI ÎN EXCES

Și chiar dacă ai avea o alimentație keto/low carb fără grăsimi trans sau saturate tot ar mai trebui să îndeplinești o condiție pentru a nu crește numărul de lipoproteine mici.

Să nu fii în exces caloric.

Cu cât aduci mai multă grăsime pe furtun cu atât din transportul ei prin intermediul avioanelor numite chilomicroni vor rămâne mai multe resturi care nu pot fi transportate direct cu avionul.

Nu poți ajunge acasă la nenea Sandu în Cucuieții din Deal cu avionul nu? Sigur că nenea Sandu nu va avea nevoie de atât combustibil. În cel mai rău caz poate să aibă o mașină de tuns iarba sau o drujbă.

Adică îi ajung 5-10 litri de benzină și nu ar avea niciun sens să îi trimiți combustibilul cu avionul.

✅  ALCOOL

Alcoolul este o altă sursă de energie pentru organism, pe lângă carbohidrați și grăsimi.

Din păcate pentru el nu există rezervor de stocare și este prelucrat cu prioritate, fiind de fapt o otravă.

Când bei alcool corpul va trata cu prioritate folosirea și eliminarea lui, iar o parte din substanțele rezultate se vor transforma în trigliceride.

Cu cât bei mai mult alcool și nu reușești să îl arzi prin mișcare, cum ar fi la o petrecere la care nu dansezi, cu atât se vor produce mai multe trigliceride care vor avea nevoie de tiruri VLDL pentru transport.

✅  SOMN

Dacă credeai că până aici lucrurile privind colesterolul sunt complicate, tocmai îți voi spune că se poate mult mai mult decât atât.

Cu cât dormi mai puțin sau mai prost cu atât vei avea un dezechilibru în secreția de cortizol (hormonul stresului), iar asta va influența în mod direct partiționarea energiei.

Când te confrunți cu stres, corpul tău apelează la mecanisme de supraviețuire și pune accent pe stocarea energiei. Reduce consumul și accelerează stocarea de energie.

Ca să pună mai mult în depozit are nevoie de autobuze și evident că va mări numărul de lipoproteine pentru transport, din păcate și pe cele cu dimensiune mică, deci aterogene.

Am văzut analize pentru membri din program care mâncau impecabil dar datorită lipsei somnului aveau un nivel ridicat de trigliceride și evident valori mari pentru VLDL și LDL.

Dacă îți vei face analizele după o noapte în care ai dormit mai prost cu siguranță vei observa aceste schimbări.

✅  HORMONI

Și mai mult decât atât, afecțiunile hormonale, cum ar fi hipotiroidismul, pot influența numărul de lipoproteine din sânge afectând toată dinamica energetică.

Spre exemplu dacă ai o valoare mare pentru TSH (hormon hipofizar) în analize și nu reușești să îl controlezi prin medicamente vei avea și valori mai mari pentru LDL.

Aceste detalii le poți discuta cu medicul endocrinolog dar și cu cel cardiolog.

Inclusiv la pre-menopauză și menopauză fluctuațiile hormonale majore pot aduce modificări în nivelul de lipoproteine cu densitate mică.

✅  REZISTENȚĂ LA INSULINĂ

Însă cel mai considerabil impact pe care îl poți experimenta în nivelul de VLDL și LDL este cel existent în momentul în care te confrunți cu rezistență la insulină sau diabet.

Pe lângă impactul direct pe care deja ai aflat că îl are rezistența la insulină asupra pereților arteriali (CLICK), există și impact asupra numărului de lipoproteine din sânge.

Motivul este simplu. Dinamica energetică este alterată în cazul în care există rezistență la insulină.

Rezistența la insulină este o consecință a creșterii procentului de grăsime corporală. Cu cât ai mai multă grăsime stocată în corp cu atât va crește și rezistența la insulină.

Cu cât există mai multă grăsime în organism cu atât o parte din ea va fi depusă în organe și între organe rezultând așa numita steatoză hepatică sau ficat gras.

Practic în momentul în care organele sunt pline de grăsime producerea și eliminarea LDL-ului din corp se face deficitar.

Nu întâmplător mulți dintre cei care reușesc să intre „la dietă” și să slăbească ajung să își normalizeze nivelurile de LDL.

Obezitatea este un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare.

Dacă slăbești, reușești indiscutabil să îți prelungești viața.

✅  MIȘCARE

Și nu se putea să terminăm altfel decât cu mișcarea.

Mișcarea te ajută să fii în deficit caloric, sau cel puțin nu în exces, iar acest lucru se vede imediat în analize prin valorile crescute de HDL.

Mișcarea te ajută să păstrezi musculatura sensibilă la efectul insulinei, deci să îți îmbunătățești profilul metabolic.

Cu cât faci mai multă mișcare cu atât valorile HDL vor fi mai mari.

Dacă îți amintești din articolul de ieri, spuneam că HDL, este mai mult un indicator al faptului că faci ceea ce trebuie

Dacă crește este foarte posibil ca schimbările pe care le-ai făcut în stilul de viață să fie benefice. În plus HDL este corelat în mod direct cu rezistența la insulină.

Cu cât ai un nivel al insulinei mai mic cu atât HDL va fi mai mare și invers.

Deci include mișcarea în rutina ta pentru a putea să reduci riscurile de dezvoltare a bolilor cardiovasculare.

✅  REPARAȚII

Este foarte posibil ca în anumite situații nivelul de LDL să fie crescut pentru că te confrunți cu reparații mai mari în organism.

Dacă ai suferit o leziune spre exemplu și ai o rană care se vindecă în mod normal nivelul de LDL din circulație poate crește ușor pentru ca organismul să poată susține cerințele crescute pentru reconstrucție ce implică inclusiv colesterol pe lângă alte substanțe.

✅  SĂ TRECEM LA PRACTICĂ

Hai să vedem deci ce poți face concret pentru a scoate în analize cele mai mici valori posibile pentru VLDL, LDL și Apo(b), adică fix ceea ce te interesează pentru prevenția bolilor cardiovasculare.

Cu 3-4 zile înainte de analize…