Faceți diete pentru copii?
Mă întreabă des părinții dacă facem „diete” pentru copii.
Răspunsul meu întotdeauna a fost: „Nu, nu facem diete pentru copii”.
Copiii cu kilograme în plus nu au nevoie de diete, ci de părinți educați care să înțeleagă ce au de făcut și să acționeze decisiv.
Ca să ajuți un copil obez (adică bolnav), schimbi alimentația în casă pentru toți membrii familiei, corect?
Ce este mai important decât sănătatea copilului tău?
✅ PRIMEA SCHIMBARE
Prima schimbare are legătură cu mediul din jurul copilului și se numește marea curățenie: CLICK & CLICK
Dispar: dulăpiorul de dulciuri, cerealele, pâinea, cartofii, sucurile "naturale", înghețata din congelator.
Apar: somnul de la 21:00, omlete, ciorbe și felul 2 fără pâineși cartofi prăjiți, o prăjitură în weekend (cum era odată).
✅ A DOUA SCHIMBARE
A doua schimbare este cea de „mindset”.
Trebuie să înțelegem că noi părinții trebuie să fim cel mai bun exemplu pentru copiii noștri. (Și „exagerați” atunci când se impune.)
Să îți dau un exemplu: stai cu sticla de cola pe masă, tu îți pui în pahar și îi spui copilului „Cola nu e pentru copii, o să bei când o să crești mai mare.”
Crezi că este abordarea corectă? Eu nu cred.
Dacă ai copii știi bine cum funcționează.
Copilul tău nu face ce îi spui tu să facă. Copilul face ce te vede pe tine că faci.
Copiii funcționează pe principiul „Monkey See - Monkey Do”.
Contează ce te văd pe tine că faci, ce îi vede pe copii la școală și pe alți părinți din anturajul tău.
Prin urmare este foarte important la ce școală îi dai și în ce anturaj te învârți.
Dacă ai doar prieteni obezi care beau, fumează și mănâncă deșeuri, ce vrei să învețe copiii tăi de la ei?
✅ ADEVĂRATELE PROVOCĂRI
Dacă avem un bunic cu diabet care este pe cale să își piardă un picior bănuiesc că modul de gândire:
„Noi facem tăvi de prăjituri, el trebuie să se abțină.” - nu este prea bun, nu-i așa?
Am auzit de sute de ori de la membrii din programul oficial această frază:
„Am 100 kg, soțul meu este foarte slab, aduce în casă și mănâncă de față cu mine junk food și spune că nu trebuie să se schimbe pentru că eu am o problemă, cum să fac?”
Sau clasicul deja: „Eu mă chinui să fac mâncare în fiecare zi iar când copiii se duc la bunici primesc pe ascuns dulciuri.”
Când îi rog să mă susțină primesc răspunsul: „Dar voi cum ați crescut?”
Provocarea adevărată este EDUCAȚIA membrilor din familie, nu „dieta” în sine.
Nu cred că „dieta” e problemă, nu cred ca a fost vreodată.
✅ OBEZ DE MIC I
Din clasa a 2-a până acum 15 ani (aveam 29 ani) am fost ba supraponderal, ba obez. Am ținut-o într-un yoyo zeci de ani.
Am căutat să slăbesc și să mă mențin de un sfert de secol..
Dacă ai un copil obez încă te consolezi că o să crească și o să se lungească?
Vrei să bag frica-n tine să faci schimbări? Du-te un pic pe la Institutul Parhon și vorbește cu un specialist să îți explice ce înseamnă obezitatea pentru copii.
Uite câteva mici hint-uri: pubertate precoce la fete și întârziată la băieți.
Și pentru copii este relevant indicele HOMA să știi.
Cu acest test ieftin sunt șanse mari să afli nu doar că ai o problemă de greutate dar și:
că ai prediabet;
dar și copiii au prediabet.
Bunicii sigur sunt și ei diabetici de zeci de ani, dar sunt lași și nu vor să afle.
„Nu mă duc eu la doctor că sigur îmi găsește ceva și îmi dă pastile.”
Dar la fel faci și tu. Ai zeci de kg în plus și de frică nu te duci să îți faci analize.
Dacă te întrebă cine te bâlbâi și spui că îți e frică de ace.
Ai 40 de ani și ți-e frică de ace. Dar de AVC sau de cancer nu ți-e frică?
✅ OBEZ DE MIC II
Vreți să detaliez și alte aspecte cum ar fi bully-ing, deprimare, lipsa de încredere, stimă de sine scăzută?
Ai oare idee ce efect devastator au kilogramele în plus pentru un copil?
Tu cel mai probabil ai fost slab (ă) până acum 5-10 ani și ai pus 20 de kilograme după de ai trecut de 30 de ani.
Normal că nu ai cum să înțelegi ce înseamnă să fii copil gras.
Îți spun eu cum este că am trăit asta zeci de ani.
Să fii un copil / adolescent gras este oribil și lasă răni adânci care nu se vindecă niciodată.
✅ ȘTII CE?
Eu cred că un copil nu are nevoie de o dietă strictă și să facă foamea.
Copilul obez are nevoie de părinți și bunici educați care sa îi ofere susținere și ajutor, de selecția atentă a anturajului și schimbarea mediului (lipsa produselor procesate din casă, lipsa TV-ului din cameră, s.a.).
Copilul nu are nevoie de porții mici la ore fixe și de restricții de cantitate, ba dimpotrivă,
Are nevoie de cât mai multă mâncare cu cât mai mulți nutrienți (cărămizi de construcție pentru dezvoltarea organelor și musculaturii).
Copilul are nevoie de părinți cu care să meargă pe jos, pe bicicletă, pe role, la înot.
Copilul are nevoie de părinți care să mai lase dracu mașina aia în parcare și să mai meargă pe jos cu copilul până la școală, să ia metroul și să urce pe scări.
Copilul cred că are nevoie de o casă curată perfect fără urmă de junk, pâine, cereale, sucuri, înghețată, biscuiți. Nici măcar un gram. (Oricum ciupește la școală cu colegii.)
Te gândești că se frustrează micuțul că nu area acces acasă la mâncare gunoi?
Cred că deja e frustrat suficient că își bat joc de el ceilalți copii la școală, că nu poate să alerge, că toată ziua e roșu la față și transpirat.
După o viață de căutări, acum la rândul meu cu 2 copii „în portofoliu” am creat programul de educație pentru toată familia și l-am denumit…
După ce te înscrii puteți viziona pe TV împreună cu copiii și bunicii cele 50 de module video + ghiduri de cumpărături și multe alte informații utile pentru implementare.
Cunosc multe familii în comunitate care au slăbit într-un an (părinți + copii + bunici) peste 100 kg.
Continuă lectura cu încă o selecție de articole pe aceeași temă.
Mulțumesc pentru atenție.