Diferența dintre asociere și cauzalitate

În limba română „associated with” = asociat cu. La televizor și online găsiți sute de articole care sună așa:

„Consumul de ouă a fost ASOCIAT cu risc mai mare de tensiune arteriala.”

„Consumul 1 până la 3 ouă pe săptămână este ASOCIAT cu un risc mai mic de a dezvolta boli cardiovasculare”

„300 mg de colesterol pe zi sunt ASOCIATE cu un risc de 17% mai mare de boli cardiovasculare.”

„Consumul ridicat de carne rosie a fost ASOCIAT cu riscuri ridicate de boli cardiace si anumite tipuri de cancer”

„Consumul frecvent de carne a fost ASOCIAT cu apariţia mai multor forme de cancer, printre care cancerul de colon, de rect, hepatic şi ovarian.”

✅ ASOCIERE ❌ CAUZALITATE

Doar pentru că 2 lucruri se întâmplă în același timp nu înseamnă că automat una a cauzat-o pe cealaltă.

De exemplu, este foarte probabil vara să mănânci mult mai des înghețată decât iarna.

Tot vara este foarte probabil dacă uiți să te dai cu cremă când stai la plajă să faci o arsură de toată frumusețea.

✅ MARȚIENI

Într-un norișor stă ascuns un OZN cu niște marțieni care studiază oamenii de pe plajă.

În primă fază ei ajung la concluzia pripită că arsurile de piele sunt cauzate de consumul de înghețată.

🏆 PRO Tip: doar pentru că 2 lucruri se întâmplă în același timp nu înseamnă că automat una a cauzat-o pe cealaltă. Corect?

Cam așa ar suna pe internetul marțienilor un articol:

„Pentru homo sapiens cercetătorii au descoperit că arsurile de piele sunt ASOCIATE cu consumul de înghețată.”

[Dar este nevoie de studii mai elaborate pentru a demonstra dacă cele 2 sunt în relație de cauzalitate așa că o să răpim câteva sute să vedem care-i treaba „dacă e”.]

Evident că cele 2 lucruri nu sunt în relație de cauzalitate. Adică nu faci arsuri de piele pentru că ai mâncat înghețată.

Cele 2 evenimente (arsuri de piele și mâncatul de înghețată) doar se petrec în același interval de timp. Nu înseamnă automat că una a cauzat-o pe cealaltă.

Asta înseamnă asociere sau corelație. Iată câteva exemple clasice să îți dai seama mai bine care-i treaba.

Si..

Dacă mai cauți pe dr. Google vei mai găsi zeci de astfel de asocieri cool.

Repet, doar pentru că ceva se întâmplă în paralel cu altceva nu înseamnă că una a cauzat-o pe cealaltă.

Asta arată majoritatea studiilor cu zeci de mii de oameni urmăriți timp de mai mulți ani. Simple asocieri care nu înseamnă absolut nimic.

Vă las și o clasificare a calității studiilor să vă ajute un pic.

✅ FACTOR CAUZAL

Când veți citi un studiu în care se menționează „factor CAUZAL” atunci trebuie să știți că este treabă serioasă.

👉 EXEMPLU 1

„Un fumător înrăit are, potrivit statisticilor, o speranţă de viaţă mai mică, în medie, cu 10 ani. Această consecinţă are la bază multiplele afecţiuni unde fumatul acţionează ca factor CAUZAL. Astfel, tabagismul determină 9 din 10 cazuri de cancer pulmonar. ”

👉 EXEMPLU 2

„Organizația Mondială a Sănătății a scos la iveală un adevăr cutremurător: 1 din 20 de decese este CAUZAT de consumul de alcool.

Consumul de alcool este un factor CAUZAL în peste 200 de boli, leziuni și alte condiții de sănătate.”

👉 EXEMPLU 3

În raportul „WHO European Regional Obesity Report 2022” se menționează:

„Excess body weight increases the risk of 13 types of cancer”.

„Strong evidence for a CAUSAL relationship between different cancer types and obesity”.

✅ STUDII CU ASOCIERI

După cum arătam și mai sus, când 2 lucruri care se întâmplă în același interval de timp nu înseamnă că automat 1 a cauzat-o pe cealaltă.

Așa e si cu majoritatea studiilor care sunt menționate la TV sau în diverse articole.

Senzaționalul vinde iar întotdeauna: „un țânțar devine peste noapte un armăsar pe steroizi”.

🏆 PRO Tip: mai multe studii din care reies diverse asocieri puternice pot fi punctul de plecare pentru alocare de fonduri serioase pentru studii adecvate (pe oameni, nu șoareci) din care să poți stabili cauzalitate.

✅ CUM DETERMINI CAUZALITATE?

Vrei să citești fără să plătești?

E simplu: 👉 CLICK 👈