Despre frica de legume congelate

and

Dec 16, 2023

∙ Paid

Începe Valentin: „Până în 2010 nu mi-a trecut prin cap vreodată nici măcar o secundă că ceea ce mănânc ar putea să îmi influențeze starea de sănătate, felul în care mă simt, cum gândesc, nivelul de creativitate sau câtă energie am.

Dar totul s-a schimbat într-o zi prin martie 2010 când eram din nou pentru a nenumărata oară la dietă strictă (fără pâine, dulciuri, sucuri, paste s.a.) și mult cardio.

După o oră de cycling și încă una de „pump” sau ceva similar zăceam în jacuzzi la WC InCity. Lângă mine era aruncată o revistă Plafar.

Ilustrația de calitate de pe copertă m-a făcut să mă întind după ea și să o deschid. Am răsfoit-o un pic și am ajuns la un articol cu altă ilustrație superbă cu o nucă.

Titlul m-a lăsat perplex: „Nuca arată ca un creier, deci e mâncare pentru creier”

Articolul era plin de explicații despre grăsimea sănătoasă și mineralele din nucă și efectul lor terapeutic, reparator pentru creier și cum un pumn de nuci pe zi ar putea aduce performanțe mintale nemaivăzute.

Povești desigur, dar acel articol mi-a deschis curiozitatea pentru „What it scenarios.”

Dacă anumite alimente chiar contribuie pentru sănătate și performanță?

13 ani mai târziu pot să îți spun cu certitudine că absolut orice mâncam contribuie într-o mai mică sau mai mare măsură în felul în care arătăm, ne simțim și funcționăm.

13 ani de căutări parcă au trecut într-o clipită și azi mă simt privilegiat și vreau să vă transmit un mesaj foarte important aici printre rânduri.

Vă mulțumesc din tot sufletul pentru că urmăriți Body Engineering și citiți articolele noastre.

„Vă mulțumesc pentru atenție” în 2023 nu cred că mai este deloc doar o formă cordială de exprimare. În 2023, după timp, cred că atenția cititorului este a 2-a cea mai prețioasă resursă.

Timpul este limitat iar atenția noastră a tuturor este și mai limitată.

Până azi nu am conștientizat cât de răsfățat sunt să fiu citit, să fiu în atenția voastră.

M-am uitat pe statistici și din 2 august până acum cele 180 de articole au fost afișate de 500.000 de ori. O jumătate de milion e vizualizări.

Nu la niște video cu prosteală pe TikTok, ci la articole. Și nu la orice fel de articole, la niște articole lungi.

După 3 luni am întrebat membrii paid din elită (sunt deja multe sute) cum să fie articolele (lungi sau scurte) și cât de des să scriu.

96% dintre cei care au răspuns la sondaj au ales că doresc articole ca acum sau mai lungi.
81% dintre cei care au votat au ales: să publici articole „când am timp”sau zilnic.

Așa că am continuat să scriu zilnic și mult. Dacă ar fi după mine aș scrie de dimineața până seara în continuu și aș publica 2-3 articole pe zi.

Dar la fel cum eu sunt hămesit să vă scriu despre toate lucrurile care mi-au schimbat viața în mai bine, la fel este și colegul meu Cosmin Tănase care îmi este alături de mai bine de 5 ani.

La început a stat mai în umbră dar acum arde să impărtășească cu voi ce am învățat împreună din experiența căpătată alături de mii de oameni în comunitate și din cursuri internaționale.

Cosmin are printre altele și valoroasa acreditare Menno Henselmans Certified Personal Trainer (nu este doar un simplu inginer). 😏

Voiam doar să vă fac azi o scurtă introducere înainte să-i predau ștafeta pentru articolul de azi, dar promit că facem un video mai detaliat curând pe tema asta.

Cosmin: „A venit iarna și au dispărut legumele autohtone proaspete. Panică printre vegetarieni, care au rămas fără o sursă importantă de hrană.

Dar sunt îngrijorări și în rândul membrilor din comunitatea Body Engineering pentru că recomandăm minimum 1.2 kilograme de legume pe zi din foarte multe motive:

conținut crescut de fibre cu beneficii în toate studiile clinice existente;
calorii puține dar volum mare care ajută enorm în sațietate;
vitamine, minerale, antioxidanți, polifenoli.

✅ ACUM ȘI ATUNCI

Ce bine că trăim in secolul 21 și avem tehnologie avansată prin care putem practic conserva alimentele în diverse forme.

Bunicii noștri aveau metode rudimentare pentru a putea conserva legumele si fructele, dar se descurcau binișor.

Iarna aveau gogonele în butoi, varză murată, castraveciori murați, ceapă, usturoi, mere și pere în beci, prune uscate, dulceață sau gem.

Iarna era de muncă: dat zăpada din curte, făcut curat și dat de mâncare la animale, tăiat lemne și câte și mai câte.

Își permiteau și niște magiun de prune din când în când fără să se plângă nimeni că s-a îngrășat.

Cel mai probabil însă prunele uscate, gemul sau dulceața cu siguranță nu te vor ajuta să slăbești dacă stai 16 ore pe canapea.

Să revenim însă la legume...

✅ PE ZĂPADĂ

Ce bine că avem acum congelatoare care pot congela carnea, legumele, fructele sau orice alt aliment pe termen lung.

”Dar Cosmin antioxidanții, sunt DOAR în legumele proaspete. Iarna cum ne asigurăm necesarul zilnic dacă în general consumăm legume congelate și preparate termic?”

Se pot pierde nutrienți din legume și fructe în procesul de congelare sau preparare termică? Sigur că da.

Se pot pierde nutrienți din legumele și fructe dacă ele nu sunt congelate și preparate termic? Cu siguranță da.

✅ PERISABILITATE

Există o perioadă de 10-14 zile din momentul în care fructele sau legumele sunt culese și până sunt consumate. Și mă refer aici la cele locale. În tot acest timp concentrația nutrienților scade treptat. 1

Să spunem că producătorul are un contract încheiat cu un supermarket. Culege și depozitează produsele de dimineață.

A doua zi cei de la supermarket vin să ridice lăzile. Peste o zi lăzile ajung în depozitul central unde este inventariat și transmis către un supermarket anume.

Tot acest proces de logistică și transport dintr-o parte sau alta a țării pe raftul magazinului durează aproximativ 3 zile în cel mai fericit caz.

Probabilitatea ca tu să intri în acel magazin și să cumperi legumele sau fructele tocmai puse pe raft este relativ mică. În general pot sta pe raft și 3-4 zile până sunt cumpărate de cineva.

Apoi ajungi acasă cu legumele sau fructele ”proaspete” și le pui unde le e locul. Nu îți permiți să faci cumpărăturile în fiecare zi, ci doar o dată pe săptămână.

Nu ai timp imediat să și gătești pentru că ți-a luat mult timp să faci cumpărăturile și ești în mijlocul unui proiect important.

Într-o altă zi intervine ceva urgent și iar nu reușești să te ocupi de pregătirea lor.

Dacă faci un exercițiu cred că vei conștientiza că pot fi situații în care legumele ”proaspete” vor ajunge de fapt în farfurie chiar și la o săptămână după ce le-ai cumpărat.

Și ce să vezi? Din momentul culesului până ajunge ceva în farfurie se fac două săptămâni.

După două săptămâni numai ”proaspete” nu se mai pot numi. Este timp mai mult decât suficient ca o mare parte din nutrienți să se piardă.

✅ ROADELE CULESE

Cei din industria alimentară însă cunosc foarte bine fenomenul și de aceea în general, fructele, dar și așa zisele legume-fruct (roșiile, castraveții, ardeii, etc.) sunt culese cu mult înainte să se coacă pentru a preveni perisabilitatea.

Tot procesul de coacere se întâmplă în timpul transportului. De fapt în timpul coacerii există anumite reacții care determină transformarea anumitor substanțe conținute de fructe în alte substanțe.

Credeai că fructele necoapte, deci mai puțin dulci, conțin mai puține calorii decât cele coapte? Din păcate trebuie să îți spun că te-ai păcălit.

De fapt fructele necoapte (acre) conțin amidon care în timpul coacerii se transformă în zahăr și evident că fructul devine astfel dulce.2

Din punct de vedere energetic fructul are deja energia stocată de la soare în el chiar dacă este încă necopt.

Un fruct necopt are aproximativ același număr de calorii ca un fruct copt, chiar dacă textura și gustul sunt diferite.

Amidonul dintr-un fruct necopt este digerat și transformat de organism integral în glucoză. La fel se întâmplă și cu amidonul din pâine, paste, covrigi, orez sau cartofi.

Revenind însă la fenomenul culesului timpuriu, ce este important să știi este că un fruct cules mai devreme nu ajunge să asimileze toți nutrienții pe care i-ar asimila în timpul coacerii direct în copac sau plantă.

Așadar încă un minus pentru nutrienții din legumele și fructele ”proaspete” din supermarket.

✅ CONGELARE

Spre deosebire de fructele și legumele ”proaspete” cele congelate trec printr-un proces diferit.

În primul rând, cu ușurință producătorii pot lăsa fructele să se coacă mai mult pe plantă, pentru că procesul de congelare are loc imediat după cules.

Așadar riscul de perisabilitate este mult mai mic în cazul legumelor si fructelor care sunt destinate congelării.

Nu cred că își dorește niciun producător să ajungă la consumator căpșuni congelate verzi spre exemplu.

Astfel legumele și fructele acumulează mult mai mulți nutrienți înainte de procesul de congelare.

Apoi, prin congelare legumele și fructele nu reușesc să piardă din nutrienți într-un ritm atât de accelerat ca în cazul în care sunt comercializate ”proaspete”. 3

Totuși ceva nutrienți se pierd pentru că înainte de congelare multe din legume în special, și mai puțin sau deloc fructele, sunt supuse unui proces de fierbere rapidă.

Practic legumele sunt îmbăiate rapid în apă fiartă și apoi trecute prin apă foarte rece.

Prin acest proces se stopează activitatea unor enzime care altfel ar modifica gustul, culoarea sau textura legumelor și sunt distruse posibilele bacterii nedorite.

Expunerea la o temperatură mare, chiar și pentru puțin timp, determină însă degradarea unor substanțe cum ar fi unii antioxidanți (spre exemplu unele vitamine B și vitamina C).

Studiile și analizele existente arată pierderi diferite pentru legume și nutrienți diferiți, cu o medie de 50% pierderi.4

Prin procesul de congelare însă majoritatea antioxidanților și substanțelor benefice din legume ce rămân după blanșare (opărire) sunt păstrate aproape integral.5

Articole Body Engineering

Despre frica de legume congelate

This post is for paid subscribers