Cu ce gătim II
Există o confuzie legată de punctul de fumegare și lipidele pe care le folosim pentru gătit.
Lipide = uleiuri + grăsimi
Grăsimile sunt lipide solide la temperatura camerei: unt, seu, grăsime de porc. Acantități mai mari de acizi grași saturați, care sunt mai „rigizi” și cresc punctul de topire.
Uleiurile sunt lipide lichide la temperatura camerei. De regulă, provin din surse vegetale: ulei de măsline, floarea-soarelui, rapiță, avocado. Au mai mulți acizi grași nesaturați, care le mențin fluide.
Ca să avem același cadru de discuție, înainte să citești mai departe te invit să parcurgi 2 articole:
📚 Cum ce gătim I: CLICK
📚 Despre grăsimile trans: CLICK
📚 Clasificarea grăsimilor: CLICK
Cu cât lipidele folosite la gătit conțin un procent mai mare de acizi grași polinesaturați (omega 6) cu atât devin mai nocive.
Știi de ce?
Cu mult timp înainte să scoată fum, acizii grași polineasturați din uleiurile încălzite se destramă și astfel rezultă radicalii liberi.
✅ RADICALI LIBERI
Radicalii liberi sunt compuși chimici incompleți care „fură” electroni de la celulele noastre sănătoase pentru a se completa.
Când celulele devin 99,99% conform cu originalul și se multiplică apar celulele pre-canceroase.
Și nu vrem așa ceva. :)
De exemplu, uleiul de floarea soarelui are punctul de fumegare 250 grade dar de mai bine de 10 ani nu îl folosesc la gătit.
În schimb folosesc unt 82% care are punct de fumegare 150 grade.
Adică un ulei cu un punct de fumegare mare nu înseamnă garanția gătitului sănătos.
Citește mai departe pentru că ți-am pregătit un tabel dragăuț cu uleiuri și grăsimi, punct de fumagare și procente de grăsimi saturate și polinesaturate.
Abonează-te și continuă lectura. Primești de 100x mai mult înapoi: CLICK
