Unde se duce grăsimea când slăbești?
Când ești abonat la articole în fiecare zi înveți ceva nou.
Era ianuarie în clasa a 12-a.
Veneam după o operație la genunchi și una la claviculă.
Ajunsesem la 125 kg și atunci am început să alerg ca să dau bacul la sport.
Atunci am slăbit cel mai mult dintr-un foc în toată cariera mea: 47 de kilograme.
Apoi, treptat, binențeles că le-am pus la loc.
Apoi iar am slăbit, iar le-am pus la loc.
Așa am ținut-o tot așa până la 28 de ani, când am slăbit ultima oară.
Au trecut 15 ani de atunci.
Dar să ne întoarcem…
✅ UNDE DISPAR KILOGRAMELE?!
Nu te-ai întrebat vreodată unde se duc kilogramele pierdute atunci când slăbești?
Este o întrebare la care majoritatea oamenilor nu știu să răspundă.
Azi îți explic exact unde se duce grăsimea pe care o pierzi.
Toarnă-ți o cafea și hai să începem!
✅ DE CE TE ÎNGRAȘI?
Înainte să vorbim despre slăbire, vreau să te ajut să înțelegi cum te-ai îngrășat.
Nu e rocket science.
Uite cum te îngrași:
din când în când, mănânci mai multe calorii decât corpul tău are nevoie;
fără să-ți dai seama poate ai devenit mai comod;
de la 20 la 50 de ani ai pierdut multă masă musculară, care înainte consuma calorii fără să faci nimic special.
Slăbirea e trivială:
consumi și tu mai puține calorii goale din dulciuri, făinoase, sucuri, alcool;
mergi mai mult pe jos, stai mai mult în picioare, ești un pic mai activ în general;
te culci mai devreme ca să nu mai ai pofte de dulce aiurea.
✅ URĂSC CALORIILE
Urăsc caloriile la fel de mult cum urăsc pieptul de pui cu varză.
Caloria mi se pare că are o conotație negativă.
În mintea mea caloria este asociată cu dieta, înfometarea, cu frustrările și neputința.
În teorie, o calorie este doar o unitate de măsură a energiei. Mai exact:
O calorie este cantitatea de energie necesară pentru a crește temperatura unui gram de apă cu un grad Celsius.
În nutriție, când vorbim de calorii (kcal), ne referim la energia pe care o obținem din alimente.
Eu prefer să folosesc cuvântul energie în loc de calorii.
✅ NU TOATE CALORIILE SUNT LA FEL
Din punct de vedere termodinamic,
300 calorii din piept de pui = 300 calorii din dulceață = 300 calorii din slănină
Din punct de vedere metabolic însă, lucrurile stau diferit.
Dacă faci exerciții, caloriile din pieptul de pui te ajută să construiești mușchi și oase mai puternice.
Pe când caloriile din dulceață și slănină se depun pe burtă și pe fund.
✅ MACROS
Alimentele conțin trei mari categorii de nutrienți, numite MACRO-nutrienți:
proteine;
carbohidrați;
lipide (grăsimi și uleiuri).
Macronutrienții se împart în două categorii:
carbohidrați și lipide: acestea furnizează energie.
proteinele: sunt esențiale pentru construcția și repararea organelor, mușchilor, oaselor, pielii, enzimelor, hormonilor etc.
✅ DE UNDE VINE ENERGIA?
Poate nu mă crezi, dar toată energia din alimente provine de la soare.
Energia solară este captată de plante prin fotosinteză și transformată în energie chimică (glucoză, fructoză, amidon, uleiuri).
Stai să vezi ce fascinant este să înțelegi cum energia solară este transformată în zahăr, amidon și ulei.
✅ FOTOSINTEZĂ
Uite cum se întâmplă acest proces pas cu pas:
Plantele folosesc fotosinteza pentru a transforma lumina solară în energie chimică.
Acest proces are loc în frunzele plantelor.
Clorofila, (pigmentul verde al plantelor) absoarbe lumina soarelui și o folosește pentru a iniția reacțiile chimice ale fotosintezei
Iată procesul de fotosinteză în 4 pași:
dioxidul de carbon (CO₂) este preluat din aer;
apa (H₂O) este absorbită din sol prin rădăcini;
lumina solară furnizează energia necesară pentru a lega atomii de carbon, hidrogen și oxigen în molecule de glucoză (C₆H₁₂O₆).
în urma transformărilor rezultă oxigen (O₂) care este eliberat în atmosferă.
Glucoza este principala formă de zahăr produsă de plante și servește drept combustibil pentru creșterea și dezvoltarea acestora.
✅ AMIDON
Dacă planta produce mai multă glucoză decât are nevoie imediat, o stochează sub formă de amidon.
Amidonul este un lanț lung de molecule de glucoză și servește ca rezervă energetică pentru plantă.
Amidonul se depozitează în semințe (grâu, orez, porumb), rădăcini (cartofi, morcovi) și tuberculi (cartofi dulci).
Când planta are nevoie de energie, descompune amidonul înapoi în glucoză pentru a-l folosi.
✅ FRUCTOZĂ / ZAHĂR
După ce planta produce glucoză, aceasta poate fi utilizată imediat pentru energie sau transformată în alte forme de carbohidrați pentru stocare.
Plantele combină molecule de glucoză pentru a forma alți carbohidraNți.
Precum:
fructoză: prezentă în fructe, miere, nectar, sirop de agave sau arțar;
sucroză (zahărul de masă): formată dintr-o moleculă de glucoză și una de fructoză.
De exemplu, sfecla de zahăr și trestia de zahăr acumulează sucroză în cantități mari.
Fiind extrem de ieftine de produs reprezintă sursele ideale pentru a produce zahăr granulat.
Atât zahărul cât și amidonul sunt forme de energie solară stocată de plante.
✅ ULEIURI
Glucoza produsă în fotosinteză este folosită de plantă pentru a crește și pentru a produce diverse molecule organice.
O parte din această glucoză este transformată în acizi grași și glicerol, care sunt componentele principale ale grăsimilor și uleiurilor.
De exemplu, în semințele de rapiță, planta sintetizează trigliceride (molecule de grăsime) pe măsură ce se maturizează.
Uleiul este principalul mod prin care planta își stochează energia pentru următoarea generație.
Semințele de rapiță conțin aproximativ 40-50% ulei, ceea ce le face una dintre cele mai bogate surse naturale de lipide.
Această energie chimică sub formă de ulei rămâne stocată în semințe până când fie:
Planta începe să germineze și folosește energia din ulei pentru creștere.
Oamenii extrag uleiul și îl folosesc pentru consum alimentar sau pentru biocombustibil (altă formă de energie).
Îți dai seama că lanul ăsta de rapiță este o metodă deșteaptă de a capta energia solară?
✅ LONG STORY SHORT
Dulceața dintr-un măr, un fresh de portocale, o lingură de zahăr sau sirop de arțar sau agave reprezintă energie solară.
Amidonul din cereale, pseudocereale, leguminoase sau rădăcinoase reprezintă energie solară.
Uleiul din semințe de floarea soarelui, din măsline sau din rapiță reprezintă energie solară.
✅ NIȘTE ANIMALE
Animalele erbivore consumă energia din plante (glucoză, amidon, fructoză, zahăr, uleiuri) și stochează tot ce este în plus pentru iarnă sub formă de grăsime.
Deci slănina de porc, grăsimea din pește, untura, grăsimea de brânză, untul reprezintă…
Tot energie solară, doar în altă formă.
Animalele carnivore se hrănesc cu alte animale, preiau grăsimea și o depozitează.
Homo sapiens fiind omnivor:
consumă atât plante (cu energie);
cât și animale (cu energie);
și stochează surplusul de energie sub formă de grăsime (pentru iarnă).
✅ IARNA…?
De milioane de ani animalele au căutat să acumuleze cât mai multă energie (calorii sun formă de grăsime) vara pentru a avea surplus pentru iarnă când e mai puțin mâncare sau deloc.
Vezi exemplul ursului.
Fiind mare și greoi nici vara nu prea poate să vâneze, darămite iarna cu zăpezi de 2 metri.
Practic singura soluție este să acumuleze cât mai multă grăsime (energie) de primăvara până toamna.
Apoi cât timp e zăpadă hibernează (face fasting).
✅ CARE IARNĂ…?
Problema pentru animalele domestice (inclusiv homo sapiens) este că „iarna” nu mai vine niciodată…
Mâncarea gunoi plină de calorii goale miroase incredibil, este extrem de ieftină și e super delicioasă.
✅ THE BEAR DIET
Vara, dieta ursului brun este formată 80% din fructe.
Exact, îndrăznește să crezi…
Fructele naturale sălbatice de pădure bio organice îngrașă. 😱
De ce îngrașă?
Pentru că au captat energie solară, au transformat-o în energie chimică (glucoză și fructoză) iar ursul le consumă „în exces”.
Ce dreq să facă, e și el gurmand.
Ficatul ursului transformă glucoza și fructoza din fructe în grăsime (trigliceride).
Trigliceridele sunt trimise în celulele de grăsime (adipocite) pentru a fi depozitate pentru perioada de hibernare.
✅ O BATERIE BIOLOGICĂ
Când hibernează, trigliceridele din adipocite:
sunt eliberate înapoi în sânge;
sunt descompuse de ficat în glicerol (glucoză) și acizi grași;
și sunt trimise către organe.
Grăsimea din rezerve asigură un flux energetic suficient pentru funcționarea organelor și pentru menținerea temperaturii.
Ursul acumulează vara din mediu energie solară (ca o baterie),
Pe care o eliberează iarna înapoi către mediu (sub formă de căldură).
Exact ca o baterie (biologică)
Uite că încet, încet ajungem și la subiectul de azi.
Dar vreau să te mai chinui un pic.
✅ TERMODINAMICĂ
Primul principiu al termodinamicii spune că energia nu poate fi creată sau distrusă.
Energia doar se poate transforma dintr-o formă în alta la nesfârșit.
Adică:
energia solară este transformată de plante prin fotosinteză în energie chimică (glucoză, fructoză, amidon, zahăr, ulei);
glucoza, fructoză, amidon, ulei sunt transformate de mamifere în grăsime (trigliceride) și glicogen;
trigliceridele sunt transformate în acizi grași și glicerol;
glicogenul și glicerolul sunt transformate în glucoză;
acizii grași și glucoza sunt transformate de mitocondrii în *ATP și căldură.
Energia este într-o continuă transformare.
*ATP = denumire prescurtată a acidului adenozintrifosforic bla, compus cu rol de acumulator energetic, prezent în toate celulele, reprezentînd principala sursă de energie necesară contracției musculare, secrețiilor glandulare, transportului activ și proceselor de biosinteză bla.
✅ PRIMUL PRINCIPIU
Practic primul principiu al termodinamicii pentru metabolism spune clar și răspicat:
„Dacă ai mâncat energie și nu ai consumat-o prin lucru mecanic (efort fizic, sport, dat la sapă, mers) atunci acea energie va rămâne depozitată în corp.”
Practic grăsimea de care vrei să scapi este pur și simplu diferența dinte energia mâncată și cea consumată prin efort fizic.
Adică, te-ai îngrășat pentru că sute de zile ai mâncat un pic mai multă energie decât corpul tău a avut nevoie și ai fost un pic prea sedentar.
Ca să slăbești va fi nevoie câteva zeci sau sute de zile să te miști un pic mai mult și să mănânci un pic mai puțin.
Mai puțină energie, nu mai puțină mâncare.
Hai că ajungem și la întrebarea de azi.
✅ DECI CÂND SLĂBEȘTI, UNDE SE DUCE GRĂSIMEA?
Grăsimea este depozitată în celule de grăsime sub formă de trigliceride.
Un adult are între 25 și 40 de miliarde de celule de grăsime (adipocite) în care poate depozita trigliceride.
Când reușești să mănânci mai puține calorii față de necesarul zilnic, atunci corpul apelează la rezervele proprii.
Adică eliberează niște trigliceride din celulele de grăsime.
Aceste trigliceride sunt descompuse în acizi grași și glicerol și apoi…
Dacă vrei să afli unde se duce grăsimea când slăbești…
Poate a venit momentul să te abonezi.
Știu că tot amâni de multe luni.
E foarte ușor. Durează 10 secunde, dai 2 click-uri și costă doar 1 leu / zi.
