Am stat 2 ani la all Inclusive și nu m-am îngrășat
Ți-ai pus vreodată întrebarea cum ar fi să trăiești constant într-un complex unde să ai acces de 3 ori pe zi la alimentație ca la ALL INCLUSIVE?
Adică să ai acces și să poți să mănânci orice și oricât ai chef.
Cum crezi că ar arăta corpul tău după doar câteva săptămâni, darămite după câțiva ani?
✅ AVEAM CEVA DE PIERDUT
Am lucrat timp de 2 ani (2011 - 2013) în Arabia Saudită (în zona de nord - Al Jubail) și rolul meu era să implementez managementul de risc pe un proiect de 14 miliarde de dolari.
Slăbisem în 2010 și mă mențineam pentru prima oară în viață mai mult de 1 an și eram dispus să fac orice să nu pierd acest trofeu.
Locuiam într-un campus în deșert chiar lângă rafinăria în construcție și aveam un restaurant unde la fiecare dintre cele 3 mese se pregăteau pe lângă mâncare:
tăvi cu prăjituri calde, pizza, paste;
aveam fructe, sucuri și iaurturi la discrețtie;
până și dozator de înghețată.
Sună bine, nu?
Sigur că am avut o perioadă în care am gustat din toate,
Dar am căutat o strategie prin care să pot să evit să mă ating de mormanele de dulciuri.
✅ RISK MANAGEMENT
Știam exact că ciupitul zilnic înseamnă cumulativ o catastrofă în 2 ani.
Nu era un „risc” să mă îngraș, era pur și simplu o certitudine.
Risc înseamnă probabilitate și impact. Ce probabilitate era să mă îngraș mâncând dulciuri zilnic? Aproape de 100% desigur.
Ce impact ar fi avut această consecință? Devastatoare.
Pentru prima oară în viață, de când mă știam aveam greutate normală și mă mențineam de mai bine de 1 an fără fluctuații mari de greutate.
Îmi trăiam visul.
Nu puteam să concep pentru nimic în lume să pierd acest avantaj care îmi adusese atât de multe beneficii.
Pentru prima oară în viață purtam cămăși băgate în pantaloni, puteam să stau drept în prezentări și aveam încredere în mine când vorbeam în fața a zeci de specialiști.
Pentru prima oară în viață:
nu mai eram transpirat când vorbeam „în public”;
nu îmi mai tremura vocea;
și nu trebuia să mă mai gândesc că poate sunt judecat că sunt gras.
Poate unii nu au nicio problemă să stea cu kilograme în plus. Nu m-am complăcut niciodată cu „condiția de gras”.
Eu am perceput întotdeauna kilogramele mele ca pe un handicap, un semn de lipsă de disciplină, de mediocritate.
✅ O SOLUȚIE
Ziceam că aveam un restaurant în campus unde la fiecare dintre cele 3 mese se pregăteau pe lângă mâncare, tăvi cu prăjituri calde, pizza, paste și alte bunătăți.
După 2 săptămâni aveam soluția. Când treceam cu tava pe lângă rafturile cu dulciuri pur și simplu mă uitam în direcția opusă.
Țin minte că eram cu tava la masă la un moment dat și un coleg m-a întrebat:
„Și ce avem dulce azi?”
Nu am știut ce să-i răspund.
După câteva luni de repetiție obsesivă gestul devenise reflex, intrase în subconștient.
Ajunsesem să nu mă mai uit niciodată la raftul de prăjituri.
✅ MUNCA
În cei 2 ani am avut colegi care au pus 20, 30, 40 kilograme,
Dar și colegi care au stat pe lângă mine și au dat jos 20, 30 sau chiar 40 de kilograme și au ajuns în cea mai bună formă din viața lor.
Ei au fost primii membrii ai comunității, înainte să existe Body Engineering.
Munca era muncă, dar după program mâncam regulamentar și făceam mișcare.
Alergam, înotam, mergeam la sală, jucam volei sau tenis de picior în echipă cu băieții mei.
✅ VIS-A-VIS
Și azi aplic aceeași strategie când trec pe lângă covrigării, patiserii, cofetării sau tăvile de pateuri de prin birouri.
Vad o covrigărie, mă uit vis-a-vis sau în telefon. Este un gest reflex.
Mirosul este copleșitor, dar îmi aduce aminte de viața mea veche,
Dar produsele îmi provoacă repulsie pentru că îmi aduc aminte de acei zeci de ani de suferințe.
Aplică această strategie și îți promit că după doar câteva săptămâni de repetiție gestul îți va intra în subconștient.
Până la urmă covrigăria aia nu se mută de acolo.
Pateurile și dulciurile (mâncarea gunoi) nu vor dispărea vreodată de la birou.
Când nu poți schimba mediul din jurul tău,
Atunci TU trebuie să îți schimbi comportamentul, să te adaptezi ca un cameleon ca să câștigi pe termen lung.
✅ MOTIVAȚIE
Îți scriam mai sus că pentru prima oară în viață slăbisem și mă menținusem timp de 1 an.
Reușisem ceea ce îmi doream de când eram mic și eram dispus să fac orice și să nu pierd ceea ce muncisem 2 ani.
Motivația mea mea puternică venea din a nu pierde ceva, nu din a câștica ceva.
Așa am auzit că funcționează și în vânzări, oamenii cumpără mai degrabă din frica de a nu pierde.
✅ STRATEGIE
Poți aplica aceeași strategie când te duci la cumpărături.
Evită zonele cu dulciuri, chipsuri, pâine caldă și astfel vei aduce în casă doar alimentele sănătoase, utile corpului tău.
Nu pui în coș mâncare gunoi > nu o cumperi > nu o aduci în casă > nu poftești > nu te abții > slăbești rapid > te menții ușor toată viața.
Vezi unde trebuie să depui un strop de voință?
Să nu pui mâncarea gunoi în coș. Și poți să faci asta ușor dacă eviți raioanele dedicate.
Altfel odată ajuns acasă cu mâncare gunoi va trebui să investești constant un munte de voință să te abții.
Alegerea alimentelor în detrimentul produselor este probabil cel mai important demers către succes.
Apoi tot ce va trebui să faci va fi să aștepți să treacă timpul să ajungi în cea mai bună formă din viața ta!
Mulțumesc pentru atenție!